Milionarii americani sunt de aproape nouă ori mai mulți decât populația Republicii Moldova

Statele Unite se află pe locul al doilea, cu o avere medie pe adult de 551.347 de dolari. În general, aici se află 38% dintre milionarii globali (22,7 milioane de persoane), depășind de peste trei ori a doua țară ca mărime, China. Cu un decalaj semnificativ în ceea ce privește bogăția, inegalitatea veniturilor în SUA este printre cele mai mari din rândul țărilor dezvoltate, constată Visualcapitalist. Raportat la numărul populației Republicii Moldova (2,6 milioane de locuitori), numărul milionarilor din SUA este de 8,7 ori mai mare.

Pe locul al șaptelea se află Singapore, cu cea mai mare avere medie pe adult din Asia. Inegalitatea veniturilor în Singapore se situează la un nivel similar cu cel al Americii.

În 2022, averea medie globală pe adult se situa la 84.718 dolari. În funcție de aceste măsuri, Elveția se situează pe primul loc, cu 685.226 de dolari pe persoană. Peste 15% din populație este milionară, a treia cea mai mare rată din lume. Cu toate acestea, dacă ne uităm la averea mediană pe persoană, aceasta se situează la 167.353 de dolari, o diferență de peste 517.000 de dolari.

La fel ca Elveția, cinci dintre primele 10 țări în funcție de averea medie se află în Europa de Vest, inclusiv Danemarca, Norvegia, Olanda și Belgia.

În ceea ce privește bogăția mediană, SUA s-a situat la 107.739 de dolari, coborând pe locul 12. În general, averea mediană a crescut cel mai rapid în China, de opt ori din 2000, ajungând la 27.273 de dolari. Creșterea economică rapidă a țării i-a ridicat pe mulți în clasa de mijloc, însă inegalitatea bogăției a crescut și ea.

În întregul set de date, SUA a înregistrat cel mai abrupt decalaj. Averea mediană pe adult a fost de 107.739 de dolari, cu 80,5% mai mică decât nivelul mediu de bogăție. Acest lucru înseamnă că proprietatea bogăției este în mod disproporționat în favoarea celor mai bogați din țară.

După SUA, Africa de Sud, Rusia și India au fost țările care au prezentat cele mai mari diferențe între bogăția medie și cea mediană.

La celălalt capăt al spectrului se află Belgia, unde bogăția mediană pe adult a fost cea mai apropiată de nivelurile medii de bogăție. Astfel, bogăția mediană pe persoană a fost de 249.937 de dolari, în timp ce bogăția medie a fost de 352.814 de dolari, reflectând o disparitate mai mică.

Alte țări cu decalaje mai mici între bogăția mediană și bogăția medie pe persoană au fost Grecia, Regatul Unit și Australia.

Republica Moldova nu este inclusă în statistica avuției globale, însă potrivit estimărilor avuția moldovenilor este de 41,9 miliarde de dolari, față de 36,3 miliarde de dolari în 2020. Este vorba de deținerea drepturilor de proprietate asupra: locuințelor, spațiilor comerciale, terenurilor agricole, depozitelor nete și capitalul acționar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #moldoveni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.