Rusia a interzis companiilor occidentale care îşi vând activele ruseşti să retragă încasările în dolari şi euro, impunând controale valutare suplimentare de facto, într-un efort de a susţine rubla aflată într-un declin continuu, scrie Finacial Times.
Companiile occidentale care ies din Rusia trebuie să convină asupra unui preţ de vânzare în ruble sau, în cazul în care vânzătorii insistă să primească valută străină, se confruntă cu întârzieri şi chiar cu pierderi în ceea ce priveşte sumele care pot fi transferate în străinătate.
Noile restricţii subliniază preocupările Moscovei cu privire la continuarea deprecierii rublei, în timp ce economia sa se confruntă cu sancţiunile occidentale impuse ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina anul trecut.
Rubla s-a depreciat cu peste 20% faţă de dolar în acest an. Acest lucru a marcat un „prag psihologic” pentru preşedintele Vladimir Putin, forţând autorităţile să ia „măsuri paliative”, a declarat unul dintre bancherii implicaţi în ieşirile recente ale companiilor occidentale.
„Este ca şi cum ai aplica un plasture pe o cangrenă”, a declarat bancherul.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Financial Times că este de datoria fiecărui guvern să creeze „cele mai favorabile condiţii pentru moneda sa, aşa că noi creăm cele mai favorabile condiţii pentru rublă”.
„Rubla are prioritate absolută. Când vine vorba de ieşirea companiilor străine, Rusia se ghidează după propriile interese şi beneficii”, a spus Peskov.
Când rubla a început să se deprecieze în iulie, autorităţile ruse au impus mai întâi limite privind modalităţile prin care companiile care ies din ţară pot lua cu ele veniturile din vânzări, potrivit unui document publicat de subcomitetul guvernamental pentru investiţii străine, a cărui aprobare este necesară pentru tranzacţiile care implică active deţinute de occidentali.
Companiilor occidentale li s-au prezentat două opţiuni atunci când îşi vindeau activele în valută străină: transferarea banilor într-un cont de tip „C” extrem de restricţionat la o bancă rusă sau virarea veniturilor într-un cont din străinătate – caz în care suma urma să fie plătită în mai multe tranşe. Alternativ, vânzătorul putea să încaseze în ruble şi să primească întreaga sumă imediat într-un cont bancar rusesc obişnuit.
Dar primele două opţiuni au fost, în practică, restricţionate şi mai mult în ceea ce priveşte volumul şi frecvenţa plăţilor în străinătate, deoarece autorităţile au încercat să forţeze companiile să facă afaceri în ruble.
Pe măsură ce rubla a continuat să scadă, banca centrală a Rusiei a majorat rata dobânzii de patru ori din august, aducând-o vineri la 15%. O altă măsură a fost luată la începutul acestei luni, când Putin a semnat un decret prin care a obligat 43 de companii să vândă o parte din veniturile lor în valută pe piaţa internă.
Banca centrală nu a susţinut această decizie, a declarat vineri guvernatorul său Elvira Nabiullina, într-o rară manifestare publică a dezacordului cu Kremlinul. Ea a calificat impactul măsurii drept „nesemnificativ” şi „resimţit doar într-o perioadă scurtă de timp”.
