UE promite să acorde ajutor de 3 miliarde EUR Belarusului în cazul schimbării guvernării

Planul UE pentru susținerea Belarus presupune injecții financiare de la băncile europene și asistență în realizarea reformelor structurale în schimbul democratizării, relatează RBC. În plus, sugerează posibilitatea încheierii unui nou acord între UE și Minsk.

Comisia Europeană a elaborat un plan de asistență economică pentru Belarus în valoare de cel puțin 3 miliarde EUR în cazul democratizării republicii. Faptul că un astfel de plan este pregătit a fost anunțat la începutul lunii mai de către reprezentanții fostului candidat la președinție al Belarusului Svetlana Tikhanovskaya. Pentru prima dată, opoziția a fost prezentată de directorul general al Departamentului pentru Politica de Vecinătate și Negocieri privind extinderea Comisiei Europene, Maciej Popovski. Zilele trecute, suma ajutorului a fost anunțată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceasta a declarat că acest pachet de investiții va fi înghețat până când republica „va deveni democratică”.

RBC a făcut cunoștință cu un rezumat al acestui plan. Autenticitatea documentului a fost confirmată către RBC de două surse din opoziția din Belarus.

Ce oferă Europa

Planul prevede sprijin financiar pentru reformele politice și economice din țară, cu participarea Fondului Monetar Internațional (FMI), Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

„De îndată ce Belarus se angajează pe o cale democratică, UE va oferi țară sprijinul imediat și pe termen lung ca prioritate” pentru a o ajuta să își reformeze instituțiile și să le facă mai democratice, se arată în document.

Asistența ar trebui să fie împărțită în patru direcții principale-etape:

Redresarea economică prin injecții financiare: UE se așteaptă să mobilizeze până la 1,5 miliarde EUR în asistență macrofinanciară acordată Belarusului. Printre activitățile care vizează acest lucru, se propune organizarea unui forum de investiții la nivel înalt UE-Belarus sub patronajul Bruxelles-ului, la care investitorii europeni vor fi invitați să demonstreze atractivitatea investițională a unui „Belarus democratic, deschis și orientat spre reformă” ”. Astfel, conform proiectului de plan, se pot atrage fonduri suplimentare.
Susținerea reformelor structurale și consolidarea competitivității: sprijinirea reformelor structurale în patru categorii.
Managementul economic și dezvoltarea sectorului privat – include modificări ale legislației, protecția proprietății private, precum și reforma băncilor de stat; instituirea statului de drept și punerea în aplicare a reformei judiciare, pentru care ar trebui îmbunătățit cadrul juridic și ar trebui îmbunătățită calitatea personalului instanțelor și a judecătorilor; dezvoltarea capitalului uman – aici UE își oferă asistența pentru îmbunătățirea educației în Belarus „în conformitate cu nevoile pieței forței de muncă și cu tendințele globale”. Aceasta include implementarea reformei învățământului superior prin Procesul de la Bologna. Tot în această direcție, sunt avute în vedere investiții în reformele sistemelor de protecție socială, pensii, asistență pentru persoanele cu dizabilități și grupurile defavorizate ale populației; Reforma administrației publice. Unul dintre principalele sale puncte ar trebui să fie descentralizarea – distribuirea puterilor de la centru la regiuni.
Investiții în infrastructură, transformare de mediu și digitală: în parteneriat cu instituțiile financiare internaționale, UE se așteaptă să mobilizeze cel puțin 100 de milioane de euro în subvenții pentru a atrage până la 1 miliard de euro în investiții publice și private care să sprijine transformarea digitală și de mediu a țării.

Planul sugerează, de asemenea, consolidarea relațiilor politice. Pe termen lung, aceasta implică un nou acord între UE și Belarus. Odată ce țara se apucă pe calea tranziției democratice, UE va fi gata să propună un acord-cadru bilateral care să consolideze relațiile pe termen lung între UE și Belarus, se arată în document.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.