Dezvăluire explozivă despre contractul publicat de Guțul! Slusari: Dumping geopolitic cu gaz compensat generos de Rusia

Contractul de furnizare a gazelor, publicat ieri de Bașcanul Gagauziei, este un dumping cras. Mă tem că este un dumping politic sau mai bine zis geopolitic. Sigur că urmează să vedem dacă acest contract va fi implementat. Dar situația deja este una alarmantă, s comentat membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari contractul la gaz publicat de bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul.

„Prețul 160 euro pentru 1000 m3 la hotarul Republicii Moldova înseamnă că gazul a fost procurat cu cel mult 80 euro per 1000 m3. Eu niciodată nu voi crede că există măcar o compania europeană, care este de acord să vândă acum gazul la asemenea preț, mai ales așa cantități mici. Ieri prețuri bursiere oscilau în jur de 500 euro. Toata vara cotațiile europene nu au coborât sub 270 euro. Sunt convins că acest gaz nu este european sau diferența de preț este compensată generos din Rusia”, a punctat Slusari.

Contractul este semnat cu o compania turcă, despre care nimeni nimic nu cunoaște. Din partea Moldovei documentul a fost semnat de o firmă, care recent a fost cumpărată de avocatul întreprinderii Horus, strâns legată cu oligarhul rus Mordașov, care a început să prospere în perioada lui Plahotniuc.

Slusari se arată indignat de reacția anemică a guvernării. „După mine, aceasta acțiune nu țintește doar în alegerile locale din 5 noiembrie și este cu bătaie lungă. Se mizează pe bucșirea țării cu milioane de dolari din partea grupărilor politico-criminale, care sunt folosiți în această campanie electorală și nu doar”.

Bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul a declarat că locuitorii din autonomie vor plăti pentru gaz 10 lei metrul cub.

În prezent tariful la gaz pentru populație este de 18,05 lei pentru metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gutul #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.