Cum arată paranoia de la un summit de făcut copii sau cum Europa rămâne fără cea mai preţioasă bogăţie

05 Nov. 2023, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Nov. 2023, 17:11 // Actual //  bani.md

În 2021, în Uniunea Europeană s-au născut 4,09 milioane de bebeluşi. În 2020, 4,07 milioane. Este o îmbunătăţire, dar sunt cele mai slabe cifre din ultimele şase decenii. Este evident că Europa are o mare problemă demografică – rămâne fără cea mai preţioasă bogăţie a vremurilor noastre, tinerii. Orice soluţie la această problemă este binevenită, notează businessmagazin.ro.

Ungaria, încurajată de un succes discutabil al politicilor guvernamentale de îmbunătăţire a dinamicilor demografice, a organizat un summit internaţional pentru făcut copii. Dar atmosfera a fost dominată mai degrabă de paranoia decât de dorinţa de a rezolva o criză care poate duce la dispariţia unor naţiuni europene în doar câteva generaţii, scrie Politico. Iar aceasta aminteşte de unul din motivele pentru care criza se agravează. Unele guverne alocă mai multă energie unor politici distructive pentru societate decât unora constructive doar pentru voturi. Ce familie şi-ar mai dori copii într-o societate despre care politicienii spun că este sub asediu?

Poteca nepavată din jurul construcţiei faux-gotic este presărată cu buticuri nou ridicate, amenajate pentru a vinde produse de patiserie sau pentru a oferi divertisment copiilor. Un huruit înfundat pluteşte peste podul care se întinde pe deasupra şanţului feudal al castelului, crescând  constant în intensitate până când un val de copii ce pedalează furioşi apare dintr-o dată la vedere cu părinţii alergând pe lângă ei.

Parada a deschis cea de-a treia şi ultima zi a Summitului Demografic de la Budapesta – reuniunea bianuală a liderilor politici cu gândire de dreapta patronată de Viktor Orbán. Oamenii s-au adunat pentru a discuta despre scăderea populaţiei Europei şi reducerea natalităţii.

Însă festivalul familiei, animat de copii şi părinţi pictaţi pe feţe, de jocuri de carnaval şi de o grădină zoologică cu animale ce pot fi mângâiate, a contrastat puternic cu mentalitatea de naţiuni sub asediu care a pus stăpânire pe adunarea politicienilor şi a călăuzelor lumii conservatoare în cele două zile anterioare. „Trăim într-o eră în care tot ceea ce ne defineşte este atacat”, a spus premierul italian, Giorgia Meloni, care a rezumat spiritul summitului într-unul din discursurile de început. „În opinia noastră, demografia nu este doar încă o problemă principală a naţiunii noastre.

Este problema de care depinde viitorul naţiunii noastre”, a declarat ea. Pe măsură ce alţi vorbitori au urcat pe scenă, lista duşmanilor familiei a căpătat o nuanţă distinctă de războaie culturale. Suspecţii au fost cei obişnuiţi: liberalismul, feminismul, marxismul, dar şi smartphone-urile şi educaţie sexuală. Mişcarea Wake a fost atacată violent de predicatorul australian Nick Vujicic, în timp ce prim-ministrul maghiar Orbán a criticat panica legată de schimbările climatice ca fiind motivul pentru care oamenii fac mai puţini copii.

Şi au existat apeluri pentru unitatea familiei tradiţionale, cu parteneri căsătoriţi, de preferinţă de sexuri opuse. „Structura de încapsulare adecvată din jurul bebeluşului sunt părinţii uniţi şi legaţi, bărbat şi femeie”, a explicat psihologul şi polemistul canadian Jordan Peterson în timp ce se plimba pe scena din eleganta Sală a Renaşterii a Muzeului de Arte Frumoase din Budapesta. „Toate alternativele sunt mai rele… Persoanele singure, persoanele divorţate, homosexualii se abat de la asta”, a spus el.

Andreas Kinneging, profesor de filosofie la Universitatea din Leiden, Olanda, a continuat în aceeaşi ordine de idei. „Sarcina noastră este să ne dăm seama care este rolul bărbaţilor şi care este rolul femeilor şi care rol corespunde cel mai bine naturii lor”, a spus Kinneging înainte de a sugera propriul său răspuns la întrebare unei moderatoare (adică unei femei cu o profesie) perplexe: „Unul dintre ei lucrează şi unul dintre ei are grijă de copii”. Ocazional, conferinţa s-a abătut şi pe un teritoriu mai important. James Heckman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, a vorbit despre importanţa familiei în eliminarea decalajelor de educaţie şi avuţie, citând dovezi care arată că formarea părinţilor astfel încât să poată ajuta la educarea copiilor lor ar putea îmbunătăţi traiectoria socioeconomică a acestora din urmă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.