Un tablou de Picasso a fost vândut la New York cu 139 de milioane de dolari. A doua cea mai scumpă opera a artistului

Un tablou din 1932 al lui Pablo Picasso, Femme à la montre, a fost vândut miercuri seară la casa Sotheby’s din New York cu 139,3 milioane de dolari, raportează Bloomberg.

Tabloul a devenit a doua cea mai scumpă piesă a artistului care a fost vândută la licitaţie, după Les femmes d’Alger, care s-a vândut cu 179 de milioane de dolari la Christie’s New York în 2015.

Estimată la peste 120 de milioane de dolari, opera o înfăţişează pe iubita lui Picasso, Marie-Thérèse Walter, purtând un ceas de mână. Lucrarea a făcut parte din averea lui Emily Fisher Landau, dezvoltată în principal din afaceri imobiliare. Fisher Landau, care a decedat la începutul acestui an, a adunat o colecţie masivă de opere de artă; lucrările vândute la Sotheby’s către un singur proprietar au fost estimate înainte de licitaţie la peste 400 de milioane de dolari.

Oliver Barker a început să liciteze pentru Picasso la 95 de milioane de dolari, urcând rapid la 110 milioane de dolari în tranşe de câte 5 milioane. După ce trei concurenţi la licitaţie au urcat oferta treptat timp de aproximativ patru minute, preţul a ajuns la 121 milioane de dolari, taxele casei de licitaţii ducât la preţul final de 139 de milioane.

Acesta a depăşit în mod solid recordul anterior al artistului pentru locul al doilea, portretul unei tinere din 1905, Fillette à la corbeille fleurie, care a fost vândut în 2018 pentru 115 milioane de dolari.

Deşi Femme à la montre nu a stabilit un nou record de licitaţie pentru artist, lucrarea va fi probabil cea mai scumpă operă vândută în cadrul licitaţiilor din luna noiembrie a acestui an de la New York. Opere de artă în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de dolari vor fi scoase la licitaţie în următoarea săptămână şi jumătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Picasso #tablou #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.