UE, scădere abruptă a producției de cereale în 2022

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare, arată datele Eurostat.

Producția de cereale în UE a înregistrat o scădere în 2022, culturile fiind afectate de seceta predominantă în marile țări producătoare.

Potrivit datelor Eurostat, în 2022 UE a produs 270,9 milioane de tone de cereale, cu 26,7 milioane de tone mai puțin decât în 2021, ceea ce înseamnă o scădere de 9%.

Franța a recoltat 59,9 milioane de tone de cereale în 2022, fiind cel mai mare producător din UE și contribuind cu 22% la producția europeană totală. Germania a recoltat 43,5 milioane de tone de cereale (16% din totalul UE), Polonia 35 milioane de tone (13%), Spania 19,3 milioane de tone (7%), iar România 18,9 milioane de tone (tot circa 7% din totalul UE).

Cauzele scăderii producției de cereale

Scăderea în ansamblu a producției de cereale în UE în 2022 se datorează secetei care a predominat în țările europene și a făcut ca România să înregistreze o scădere de 32% (adică o scădere cu 8,9 milioane de tone), Franța 10% (o scădere cu 7 milioane de tone), Spania 24% (o scădere cu 6,2 milioane tone) și Ungaria 35% (o scădere cu 4,9 milioane tone).

Însă au existat și țări, foarte puține, în care recolta totală de cereale a crescut. Pe listă se află Germania, care și-a crescut producția cu 3% (1,1 milioane de tone), Finlanda cu 39% (un plus de 1 milion de tone după o recoltă slabă în 2021) și Polonia cu 3% (creștere cu 1 milion de tone).

Productii reduse

Producțiile de grâu moale, porumb și secară au înregistrat scăderi, în timp ce producțiile de orz și ovăz au rămas aproape neschimbate. Conform datelor Eurostat, UE a recoltat 126,7 milioane de tone de grâu comun în 2022, cu 3,2 milioane de tone mai puțin decât în 2021, înregistrând o scădere de 2%. Producția de porumb a scăzut cu 27%, ajungând la 53 de milioane de tone în 2022 (cu 20 de milioane de tone mai puțin decât în 2021).

Producția de orz în 2022 a rămas aproape neschimbată, la 52 de milioane de tone, la fel ca producția de ovăz, 7,5 milioane de tone. În schimb, producția de secară a scăzut cu 8%, ajungând la 7,8 milioane de tone în 2022.

Stresul termic

Seceta extinsă și stresul termic au afectat producția de cereale, deoarece aceste culturi sunt foarte sensibile la condițiile meteorologice, atât în timpul sezonului de vegetație, cât și la recoltare. În multe părți ale Europei, vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte sau a doua cea mai fierbinte înregistrată din 1991 încoace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cereale #productie #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.