UE, scădere abruptă a producției de cereale în 2022

Cauzele scăderii producției de cereale

Scăderea în ansamblu a producției de cereale în UE în 2022 se datorează secetei care a predominat în țările europene și a făcut ca România să înregistreze o scădere de 32% (adică o scădere cu 8,9 milioane de tone), Franța 10% (o scădere cu 7 milioane de tone), Spania 24% (o scădere cu 6,2 milioane tone) și Ungaria 35% (o scădere cu 4,9 milioane tone).

Însă au existat și țări, foarte puține, în care recolta totală de cereale a crescut. Pe listă se află Germania, care și-a crescut producția cu 3% (1,1 milioane de tone), Finlanda cu 39% (un plus de 1 milion de tone după o recoltă slabă în 2021) și Polonia cu 3% (creștere cu 1 milion de tone).

Productii reduse

Producțiile de grâu moale, porumb și secară au înregistrat scăderi, în timp ce producțiile de orz și ovăz au rămas aproape neschimbate. Conform datelor Eurostat, UE a recoltat 126,7 milioane de tone de grâu comun în 2022, cu 3,2 milioane de tone mai puțin decât în 2021, înregistrând o scădere de 2%. Producția de porumb a scăzut cu 27%, ajungând la 53 de milioane de tone în 2022 (cu 20 de milioane de tone mai puțin decât în 2021).

Producția de orz în 2022 a rămas aproape neschimbată, la 52 de milioane de tone, la fel ca producția de ovăz, 7,5 milioane de tone. În schimb, producția de secară a scăzut cu 8%, ajungând la 7,8 milioane de tone în 2022.

Stresul termic

Seceta extinsă și stresul termic au afectat producția de cereale, deoarece aceste culturi sunt foarte sensibile la condițiile meteorologice, atât în timpul sezonului de vegetație, cât și la recoltare. În multe părți ale Europei, vara anului 2022 a fost cea mai fierbinte sau a doua cea mai fierbinte înregistrată din 1991 încoace.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Încercând să iasă din cea mai severă criză din decenii, Egiptul şi-a scos active de mare valoare la vânzare, iar marile puteri din regiunea Golfului îşi scot cecurile. În ultimele nouă luni, vizitatori importanţi din Arabia Saudită şi Qatar, cât şi din UAE, au fost zărite în Egipt. Stând pe munţi de cash de pe urma vânzărilor masive de petrol şi gaze, delegaţiile au în vizor investiţii majore.
Fondul suveran din Abu Dhabi ADQ a achiziţionat recent o participaţie de 40%, evaluată la 882,5 milioane de dolari într-o firmă egipteană care la rândul său a cumpărat deţineri ale guvernului aflat în criză de cash în cadrul a şapte hoteluri, considerate bijuterii ale sectorului egiptean al ospitalităţii.

În februarie, ADQ a anunţat şi o investiţie de 35 miliarde de dolari în Egipt ce include drepturile de transformare a oraşului Ras El-Hekma. Este cea mai mare tranzacţie din istoria Egiptului, iar Cairo a primit cashul în câteva zile, salvându-i economia.

Finanţarea a ajutat Egiptul să pună în acţiune o mult-aşteptată devalorizare monetară, văzută drept vitală pentru refacerea încrederii investitorilor şi atragerea de noi fonduri. În februarie 2023, autorităţile din Egipt au listat peste 30 de companii în legătură cu care investitorii puteau depune oferte pentru participaţii, în sectoare ca cel financiar, petrolier, imobiliar şi portuar. Iniţial, UAE a fost singurul stat arab care a investit consistent.

Arabia Saudită se luptă cu UAE pentru putere în regiune, dar nu a acţionat decât după tranzacţia de 35 miliarde de dolari încheiată de UAE.

La rândul său, fondul suveran din Qatar poartă discuţii pentru achiziţia participaţiei deţinute de guvernul egiptean în operatorul mobil Vodafone Egypt Telecommunications SAE.

Brandul de benzinării Wataniya Petroleum este de asemenea parţial de vânzare, iar tranzacţia ar fi una majoră, marcând prima privatizare a unei companii deţinute de puternica armată egipteană. În diverse etape, Petromin Corp. din Arabia Saudită şi Abu Dhabi National Oil s-au arătat interesate de acest active.

Autorităţile au sugerat că şi alte active deţinute de companii aflate sub controlul armatei ar putea fi scoase la vânzare, un pas care ar duce la îndeplinire cerinţele FMI şi Băncii Mondiale de reducere a controlului statului asupra companiilor. Şi China se luptă pentru influenţă în regiune făcând afaceri în Egipt.

Peste 1.500 de companii chineze sunt înregistrate în Egipt. Peste 140 dintre acesteau au investit în această ţară. În 2022, majoritatea investiţiilor au mers către proiecte industriale, urmate de construcţii şi servicii.

De exemplu, compania chineză CSCEC a contribuit la accelerarea procesului de modernizare a Egiptului prin construirea unui district de business cu 20 de turnuri în noua capitală administrativă a ţării.

În perioada 2017-2022, investiţiile chineze în Egipt au avansat cu 317%. În aceeaşi perioadă, investiţiile americane în Egipt au scăzut cu 31%. În această perioadă, comerţul dintre Egipt şi China a înregistrat o creştere fără precedent. Drept urmare, China a devenit cel mai mare partener comercial al Egiptului timp de opt ani consecutiv.