Criza gazelor va ocoli Moldova! Anual, până la 1 noiembrie, va trebui să aibă un volum 15% de gaze depozitate

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în prima lectură o serie de măsuri legislative destinate sporirii rezistenței sistemului energetic în ceea ce privește aprovizionarea consumatorilor finali cu gaze naturale la prețuri accesibile. Aceste modificări se concentrează pe crearea și menținerea stocurilor de gaze naturale, asigurând astfel securitatea și sustenabilitatea aprovizionării cu resurse energetice.

Proiectul de lege adoptat conține mai multe prevederi esențiale. Guvernul este acum responsabil de asigurarea utilizării capacității de stocare a gazelor naturale în instalațiile din alte țări partenere ale Comunității Energetice și din statele membre ale Uniunii Europene până la 1 noiembrie a fiecărui an. Această capacitate de stocare trebuie să corespundă unui nivel de cel puțin 15% din consumul mediu anual de gaze naturale al consumatorilor finali din Republica Moldova, determinat pentru ultimii 5 ani.

De asemenea, Guvernul are sarcina de a identifica furnizori de gaze naturale sau traderi cu expertiză în tranzacții și stocare, impunând obligația de stocare a unei anumite cantități de gaze naturale în instalațiile de stocare subterană. Această cantitate de gaze va fi stabilită de Guvern și va fi achiziționată prin proceduri competitive.

Legislația propusă include și norme care reglementează procedura de certificare a operatorilor instalațiilor de stocare, precum și obligația operatorilor sistemelor de transport de a asigura capacitatea fizică bidirecțională permanentă la interconexiunile transfrontaliere pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze naturale.

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Energiei, vizează armonizarea legislației naționale în domeniul gazelor naturale cu cerințele și standardele impuse de Uniunea Europeană conform Acordului de Asociere și Tratatul Comunității Energetice. Acesta urmează să fie supus dezbaterilor în lectura a doua în cadrul Parlamentului, marcând un pas semnificativ către asigurarea unui sistem energetic mai robust și orientat spre viitor pentru Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #depozite #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.