Dezvăluiri: Maşinăria de război a lui Putin a obţinut un miliard de euro exploatând o breşă în sancţiunile UE

Kremlinul a obţinut anul acesta un miliard de euro în plus pentru efortul său de război, după ce cea mai mare firmă petrolieră privată din Rusia a exploatat lacunele din normele UE privind sancţiunile, cu ajutorul Bulgariei.

Dezvăluiri: Maşinăria de război a lui Putin a obţinut un miliard de euro explotând o breşă în sancţiunile UE. Bulgaria a permis ca milioane de barili de petrol rusesc să inunde Uniunea Europeană / România este cel mai mare importator

Profitând de o excepţie unică de la interdicţia UE privind petrolul rusesc, Bulgaria a permis ca milioane de barili de petrol rusesc să ajungă la o rafinărie locală deţinută de ruşi, care a exportat apoi diverşi carburanţi rafinaţi în străinătate, inclusiv în ţările UE, potrivit unei investigaţii realizate de ONG-ul Global Witness, de grupurile de reflecţie Center for the Study of Democracy (CSD) şi Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) şi de un reportaj independent realizat de POLITICO.

Datele Eurostat arată că 52% din totalul exporturilor Bulgariei de produse petroliere rafinate în UE au fost către România. Este posibil ca o parte doar să fi tranzitat ţara noastră în drum spre Ucraina, ceea ce este permis în temeiul scutirii. Dar conform analizei Global Witness există o probabilitate mare ca combustibil cu origini ruseşti, ce ar fi trebuit sp fie sub sanţiuni, să fi fost vândut în UE.

Această lacună – care a generat venituri suficiente pentru ca Moscova să îşi finanţeze grupul de mercenari Wagner timp de un an, potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin – a generat, de asemenea, profituri de aproape 500 de milioane de euro pentru Lukoil, proprietarul rafinăriei, potrivit unei analize clasificate pregătite pentru parlamentul bulgar şi obţinută de publicaţia POLITICO.

Acest lucru nu pare să încalce direct sancţiunile, potrivit specialiştilor în domeniul sancţiunilor, iar atât Bulgaria, cât şi Lukoil spun că este în regulă. Cu toate acestea, ţările UE şi voci din Bulgaria cer acum Bruxelles-ului să înăsprească regulile care oferă ţării un tratament special, în timp ce Comisia Europeană pregăteşte cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei – aşteptat să fie prezentat în zilele următoare.

În iunie anul trecut, când ţările UE au convenit să interzică importurile maritime de ţiţei rusesc, după săptămâni de negocieri chinuitoare, Bulgaria a obţinut o „derogare specială” de la această măsură până la sfârşitul anului 2024, din cauza „expunerii sale geografice”.

Ţara balcanică se bazează în mare măsură pe rafinăria extinsă a Lukoil din Burgas, situată pe coasta Mării Negre, care asigură 80% din necesarul de motorină şi benzină al Bulgariei şi reprezintă o zecime din producţia economică a ţării – o realitate care a adus firmei cu sediul la Moscova o influenţă politică semnificativă în ţară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.