Ce avere are președintele demisionar de la Curtea Constituțională, Nicolae Roșca

„Astăzi, 9 noiembrie, dl judecător Nicolae Roșca și-a dat demisia din funcția de Președinte al Curții Constituționale. Alegerea unui nou Președinte este programată să aibă loc mâine, 10 noiembrie”, se spune în mesajul Curții Constituționale.

Potrivit declarației de avere, Nicolae Roșca a încasat în anul 2022 un salariu de 567 038 mii de lei de lei de la Curtea Constituțională și 48 510 de lei Universitatea de Stat. Soția acestuia a avut venituri de 89,6 mii de lei.

Roșca are un depozit de la Victoriabank în sumă de 43,3 mii de lei care i-a adus venituri de 7,7 mii de lei din dobândă.

Fostul președintele de la Curtea Constituțională deține jumătate dintr-un apartament de 26,6 metri pătrați cumpărat împreună cu soția în anul 1999. Valoarea imobilului este de 61 de mii de lei. Roșca mai deține un apartament de 72,2 metri pătrați, evaluat la 406,4 mii de lei.

Roșca este proprietarul unei Toyota Corola pe cer o conduce soția acestuia, cumpărate în 2010 și valorează 207 mii de lei.

Dânsul mai are și trei conturi la Victoriabank pe care are puțin aproape 48 de mii de lei.

Nicolae Roșca a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale la 15 august 2019, prin hotărâre de Guvern. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității București din România și doctor în drept. Până să fie numit judecător constituțional, a fost lector și șef de catedră în cadrul Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova și avocat în cadrul Biroului asociat de avocați „Băieșu și Roșca”.

A stat departe de viața politică până în 2017, potrivit RISE, când s-a alăturat Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind ales membru al Biroului Permanent Național. Mai mult decât atât, Roșca s-a lansat și în cursa pentru un fotoliu de deputat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, fiind unul dintre candidații înscriși în lista națională a Blocului electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr. Nu a mai ajuns în legislativ, dar la scurt timp a fost propus în funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rosca #evere #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.