Dezvăluiri: Maşinăria de război a lui Putin a obţinut un miliard de euro exploatând o breşă în sancţiunile UE

Kremlinul a obţinut anul acesta un miliard de euro în plus pentru efortul său de război, după ce cea mai mare firmă petrolieră privată din Rusia a exploatat lacunele din normele UE privind sancţiunile, cu ajutorul Bulgariei.

Dezvăluiri: Maşinăria de război a lui Putin a obţinut un miliard de euro explotând o breşă în sancţiunile UE. Bulgaria a permis ca milioane de barili de petrol rusesc să inunde Uniunea Europeană / România este cel mai mare importator

Profitând de o excepţie unică de la interdicţia UE privind petrolul rusesc, Bulgaria a permis ca milioane de barili de petrol rusesc să ajungă la o rafinărie locală deţinută de ruşi, care a exportat apoi diverşi carburanţi rafinaţi în străinătate, inclusiv în ţările UE, potrivit unei investigaţii realizate de ONG-ul Global Witness, de grupurile de reflecţie Center for the Study of Democracy (CSD) şi Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA) şi de un reportaj independent realizat de POLITICO.

Datele Eurostat arată că 52% din totalul exporturilor Bulgariei de produse petroliere rafinate în UE au fost către România. Este posibil ca o parte doar să fi tranzitat ţara noastră în drum spre Ucraina, ceea ce este permis în temeiul scutirii. Dar conform analizei Global Witness există o probabilitate mare ca combustibil cu origini ruseşti, ce ar fi trebuit sp fie sub sanţiuni, să fi fost vândut în UE.

Această lacună – care a generat venituri suficiente pentru ca Moscova să îşi finanţeze grupul de mercenari Wagner timp de un an, potrivit preşedintelui rus Vladimir Putin – a generat, de asemenea, profituri de aproape 500 de milioane de euro pentru Lukoil, proprietarul rafinăriei, potrivit unei analize clasificate pregătite pentru parlamentul bulgar şi obţinută de publicaţia POLITICO.

Acest lucru nu pare să încalce direct sancţiunile, potrivit specialiştilor în domeniul sancţiunilor, iar atât Bulgaria, cât şi Lukoil spun că este în regulă. Cu toate acestea, ţările UE şi voci din Bulgaria cer acum Bruxelles-ului să înăsprească regulile care oferă ţării un tratament special, în timp ce Comisia Europeană pregăteşte cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei – aşteptat să fie prezentat în zilele următoare.

În iunie anul trecut, când ţările UE au convenit să interzică importurile maritime de ţiţei rusesc, după săptămâni de negocieri chinuitoare, Bulgaria a obţinut o „derogare specială” de la această măsură până la sfârşitul anului 2024, din cauza „expunerii sale geografice”.

Ţara balcanică se bazează în mare măsură pe rafinăria extinsă a Lukoil din Burgas, situată pe coasta Mării Negre, care asigură 80% din necesarul de motorină şi benzină al Bulgariei şi reprezintă o zecime din producţia economică a ţării – o realitate care a adus firmei cu sediul la Moscova o influenţă politică semnificativă în ţară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După vestea că VW, cel mai mare producător de automobile din Europa, ar putea închide două fabrici, experții trag un semnal de alarmă cu privire la faptul că reducerea producției nu este limitată doar la industria auto, transmite Euronews.com. Institutul german de cercetare economică (DIW) afirmă că întreprinderile trebuie să evolueze.

În timp ce producătorii de automobile din UE se luptă cu eliminarea treptată a motoarelor cu combustie și cu tranziția către vehiculele electrice până în 2035, experții preconizează că mii de locuri de muncă ar putea fi eliminate în diferite sectoare în următorii doi ani.

Președintele DIW, Marcel Fratzscher, spune că economia germană este dependentă atât de exporturi, cât și de industrie, iar în fața tranziției energetice, „companiile au ratat transformarea” și că multe, precum VW, au „rămas în urmă”.

„Nu este vorba doar de sectorul auto, este vorba de mașini, este vorba de sectorul farmaceutic, chimic, aceasta este o problemă destul de mare pe care mulți o au”, a declarat el pentru Euronews.

Cel mai mare producător de produse chimice din lume, care își are sediul central în Germania, BASF, analizează, de asemenea, posibilitatea de a-și reloca o parte din forța de muncă în Asia și de a concedia lucrători din Germania, pe fondul exploziei prețurilor la energie din cauza situației de amploare din Ucraina și a birocrației împovărătoare din Germania.

Și-a pierdut Germania competitivitatea?

Asia se află pe o spirală economică ascendentă, care are un impact global.

„Companiile germane au localizat deja o mare parte din producție în China, în India, în alte părți, iar acest lucru va continua”, a declarat Fratzscher.

Având în vedere că China începe să reducă concurența și își subvenționează propriile companii, „este mai greu pentru companiile germane să concureze”, în special în contextul costurilor ridicate ale energiei și forței de muncă din Europa.

Deci, ce urmează pentru economia germană?DIW a declarat că vede o „stagnare a economiei germane în acest an, o redresare treptată în următorii câțiva ani”. Economia germană s-a contractat din nou în al doilea trimestru al anului 2024 și se află tehnic în recesiune, producția industrială continuând să scadă.Industria auto a fost afectată în special de cererea scăzută de vehicule electrice, din cauza investițiilor lente în infrastructură.Cu toate acestea, Fratzscher a spus că este optimist și crede că marile companii germane „au fost întotdeauna foarte inovatoare”, după ce s-au reinventat de mai multe ori.

„Ele trebuie să se reajusteze, trebuie să se reformeze. Și acesta este cazul Volkswagen și al multor companii germane”, a adăugat el.Poate guvernul german să ajute?Fratzscher a spus că nu crede că guvernul ar trebui să intervină pentru a păstra lucrătorii.

„Transformarea înseamnă schimbare. Schimbarea înseamnă adesea consolidare. Companiile trebuie să se restrângă pentru a putea investi și dezvolta noi tehnologii”, a spus el.

Fratzscher a remarcat, de asemenea, că încercarea guvernului de a păstra vechile structuri în marile companii nu se limitează doar la Germania, ci este și un fenomen european.

„Adesea, părțile vechi, părțile redundante ale unei economii trebuie să dispară pentru ca noile părți să poată apărea și să reapară sau să fie dezvoltate”, a adăugat el, sugerând că aceste crize nu au soluții pe termen scurt.

„Va fi nevoie de rezistență și de investiții continue în următorii cinci ani și apoi, sperăm, în această perioadă, economia germană va gestiona tranziția”.Având în vedere că economia germană depinde în mare măsură de industria auto, aceste concedieri în masă pot duce la o creștere a deziluziei în rândul populației germane și pot juca în favoarea extremei drepte.Acest lucru ar putea avea un impact major asupra alegerilor federale de anul viitor.