Povestea miliardarului cu trecut controversat, care a devenit cunoscut în toată Europa după ce a investit în fotbal

Un trecut cel puţin controversat şi succesul adus echipei de fotbal Şahtior Doneţk l-au transformat pe Rinat Ahmetov într-unul dintre cele mai cunoscute personaje din mediul de afaceri din Europa de Est. Cum a reuşit să îşi strângă averea?

La începutul anilor 2000, înainte de a împlini 40 de ani, Rinat Ahmetov a devenit cel mai bogat om din Ucraina, construindu-şi averea prin businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură. De 23 de ani este preşedinte al System Capital Management, un holding din sectoarele financiar şi industrial, fondat tot de el. Grupul controlează peste 100 de companii în domenii precum mineritul, producţia de energie, banking, asigurări, telecomunicaţii şi numără circa 150.000 de angajaţi.

Într-o formă sau alta, se pare că Ahmetov a avut de-a face cu mineritul încă din copilărie. Actualul miliardar, tătar şi musulman sunnit practicant, s-a născut în 1966, la Doneţk, Republica Sovietică Socialistă Ucraina, într-o familie de muncitori. Tatăl său a lucrat într-o mină de cărbune, iar mama sa era vânzătoare, conform publicaţiei internaţionale Forbes.

Detaliile privind trecutul lui Ahmetov sunt însă puţine. Astfel, modul în care şi-a obţinut averea după căderea comunismului în Ucraina şi activităţile sale dintre 1985 şi 1995 rămân şi acum sub semnul controversei, scrie Kyiv Post.

La începutul anilor 1990, după căderea Zidului Berlinului şi prăbuşirea URSS, Ahmetov a declarat că a înfiinţat alături de doi parteneri o companie numită ARS, care procesa cărbunele în cocs, un material esenţial în producţia de oţel. Două decenii mai târziu, susţinea că a făcut primul milion din comerţul cu cărbune şi cocs.

Din 1996, deţine funcţia de preşedinte al Şahtior Doneţk, unul dintre cele mai mari cluburi ucrainene de fotbal şi singura echipa din Ucraina independentă care a câştigat un titlu european, Cupa UEFA, în 2009. Clubul a fost antrenat de românul Mircea Lucescu între 2004 şi 2016.

De altfel, de anul trecut, miliardarul şi-a îndreptat din nou atenţia asupra României. Compania sa DTEK Renewables International a devenit din 2022 partener al Final Group, firmă clujeană care operează pe piaţa de energie verde. Cele două entităţi plănuiesc să dezvolte proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro.

Carte de vizită Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean

1. S-a născut pe 21 septembrie 1966 la Doneţk, în fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraina;

2. A obţinut o diplomă de licenţă în economie la Universitatea Naţională din Doneţk în 2001. Anterior, şi-a făcut primul milion de dolari, conform spuselor lui, prin comerţul cu cărbune şi cocs;

3. În 2009, la iniţiativa lui Ahmetov, a fost construit Donbas Arena, primul stadion din Europa de Est proiectat după standardele UEFA. A fost numit „cel mai bun stadion” la EURO 2012;

4. Din 2006, s-a remarcat ca fiind unul dintre cei mai mari filantropi din Ucraina. Anul trecut, după ce a vândut în Premier League un jucător de 76 de milioane de dolari, a declarat că va dona 25 de milioane de dolari soldaţilor ucraineni care luptă împotriva invadatorilor ruşi;

5. În prezent are o avere de 5,7 miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliardar #Afaceri #Ucraina #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile turce analizează o propunere de a renunța la modelul de bufet „all-inclusive” din hoteluri pentru a reduce risipa alimentară. Potrivit Sabah, Consiliul pentru Politică Agricolă și Alimentară pregătește un raport pe această temă pentru președintele Recep Tayyip Erdoğan.

Conform unui raport al Fundației pentru Prevenirea Risipei în Turcia, în fiecare an, în această țară se irosesc, în medie, 23 de milioane de tone de alimente, iar aproximativ 35% din fructe și legume ajung la gunoi. Consiliul Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare a luat măsuri pentru a aborda această risipă, care duce și la creșterea inflației alimentare.

Micul dejun variat, o tendință care a fost foarte populară în ultimii ani, a devenit acum o problemă. Restaurantele care refuză să servească micul dejun pentru două persoane atunci când sunt trei la masă, comandând, în schimb, în funcție de numărul de invitați și impunând un mic dejun variat în consecință, sporesc risipa.

Ramazan Bingol, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Politici Alimentare, a declarat că 50% dintre aceste mese se irosesc.

„Această risipă este exacerbată de localurile care impun un număr fix de oaspeți. De exemplu, trei sau patru prieteni s-ar putea mulțumi cu un mic dejun mixt pentru două persoane, dar multe localuri impun un număr fix de oaspeți. Aduc mai multe preparate. Unele sunt luate de pe masă și nici nu sunt atinse măcar. Mâncarea pusă în farfurie, dar lăsată neatinsă, merge direct la gunoi”, a explicat el.

„Sistemul all-inclusive din hoteluri ar putea trece la un sistem a la carte. Oamenii comandă cât vor să mănânce. În loc să ia totul și să nu mănânce, pleacă de la masă cu produsele pe care le aleg și cu care își vor umple stomacul”, a mai spus el.

În mod similar, dacă există reglementări legale în restaurante și cafenele, nu se poate impune ocuparea unui loc. Trei persoane pot solicita un mic dejun mixt pentru două persoane, iar cinci sau șase persoane pot solicita un loc. Dacă locația nu permite acest lucru, clientul trebuie să raporteze situația Ministerului Comerțului, iar acesta va primi o amendă.

Raportul pe care Consiliul îl pregătește atrage atenția și asupra secțiunii dedicate animalelor fără stăpân. În raport se subliniază că nu ar trebui să se arunce mâncare pe străzi sub pretextul de a hrăni animalele. Ramazan Bingol explică faptul că acest lucru nu doar că poluează orașul, dar și contribuie la răspândirea bacteriilor, afirmând: „Animalele care consumă această mâncare se îmbolnăvesc și ele.”

„Străzile devin focare de infecție. Medicii veterinari primesc frecvent reclamații similare. În nicio țară europeană nu poți arunca mâncarea pentru a o da animalelor fără stăpân. Acest lucru perturbă echilibrul natural”, a spus el. Bingol a mai subliniat că resturile de mâncare și pâine ar trebui colectate și trimise la adăposturile de animale, adăugând: „Dar, bineînțeles, cel mai important lucru este să prevenim acest lucru”, a mai explicat el.

„Grâul produs aici cu mult efort, precum și munca fermierilor și brutarilor, se irosește. În timp ce agricultura se confruntă cu tot mai multe probleme, din cauza condițiilor climatice, noi aruncăm pâinea. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să existe limite, în special în ceea ce privește pâinea servită în restaurante”, a mai spus Bingol.