A.S.I.C.S. – ajutor de 60 000 de lei pentru familia moldoveanului decedat în Israel

Trei fetițe, una mai mică decât cealaltă și o soție văduvită care s-a pomenit în față cu un ocean de durere și altul de greutăți! Asta a lăsat în urmă moldoveanul Petru Boșcov, victimă a atacurilor teroriste din Israel.

Dimineața zilei de 7 octombrie 2023 a început pentru Aliona Boșcov ca o zi obișnuită de sâmbătă, pe care femeia urma să o petreacă alături de fiicele sale de 9, 7 și 3 ani. Nimic nu prevestea tragedia care urma să-i dea viața peste cap. Mai târziu, avea să afle o veste care i-a năruit toate planurile de viitor, iar în locul viselor s-a așternut durerea, disperarea și incertitudinea.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boșcov

”Soțul meu muncea de mai bine de un an în Israel. În ziua tragediei se afla la doi kilometri de Fâșia Gaza, în kibuț. Când s-a dat alarma a alergat în adăpostul subteran al casei. Teroriștii însă au aruncat o bombă în casa lor care a explodat. Am aflat că a murit abia peste două zile…”

Visul celor doi soți era să-și procure propria locuință, în care să-și crească cele trei fetițe. În prezent, Aliona a rămas să-și crească micuțele într-o garsonieră, oferită în folosință de sora bărbatului decedat. Femeia însă este conștientă că nu va putea rămâne la nesfârșit în această cameră.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boscov

”A decis să plece la muncă peste hotare mai mult pentru fetițe. Am vrut să le facem un viitor mai bun, să cumpărăm o casă a noastră. El a decedat însă, iar acum am ajuns să mă gândesc că trebuie să plec peste hotare. Dar cum să-mi las fetele?”

Aliona muncește în calitate de ajutor de educator la o grădiniță din Capitală pe un salariu care nu îi ajunge nici pentru strictul necesar al unei familii.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boșcov

”Salariul meu variază între 5 000 și 5 500 de lei. Cu acești bani pot achita doar serviciile comunale, școala, grădinița. În rest ce le mai trebuie fetelor, hăinuțe și multe altele – nu-mi ajunge. E foarte dureros, nici acum nu pot crede că soțul nu e. Încă aștept că o să sune, că o să vină acasă. Fetița mai mică întreabă cel mai des unde e…”.

Imediat ce a aflat despre această tragedie, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului a decis să acorde suport soției și celor trei fetițe pe care le-a lăsat în urmă Petru Boșcov.

Victoria Kriukova, director A.S.I.C.S.

”Nu am putut rămâne indiferenți la tragedia prin care treceți și am decis să vă susținem financiar. Veți primi lunar 5 000 de lei din partea A.S.I.C.S. – în total 60 000 de lei pe parcursul unui an. Cel mai important este că vrem să vă arătăm prin acest gest că, oricât de greu ar fi, mereu se vor găsi oameni care vă vor susține moral și financiar. Sperăm din toată inima că nu veți fi nevoită să plecați peste hotare și veți rămâne lângă copii dvs, pentru că ei sunt cea mai mare bogăție”.

Susținem pentru că ne pasă!

#vaduva #A.S.I.C.S.#ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cele mai faimoase logouri din lume au pornit, adesea, de la idei croite pe fugă. Este și cazul „swoosh-ului” Nike, creat în 1971 de studenta Carolyn Davidson pentru doar 35 de dolari — un preț simbolic pentru o marcă ce avea să atingă, cinci decenii mai târziu, o capitalizare de aproape 2 trilioane de dolari.

Istoria a fost rememorată de PR-experta și fondatoarea BackDoorAgency, Iana Ziablina, care a subliniat cât de neașteptate pot fi scânteile de geniu. În plină criză de identitate, profesorul de contabilitate Phil Knight — pe atunci co-fondator al Blue Ribbon Sports, distribuitor al pantofilor japonezi Onitsuka Tiger — a realizat că parteneriatul cu furnizorul din Japonia se apropie de final. Soluția: lansarea unei linii proprii de încălțăminte sport, cu producție deja contractată într-o fabrică din Mexic, dar fără nume și fără logo.

Knight i-a cerut lui Davidson, studentă la design grafic, o idee „măcar acceptabilă” de simbol care să fie aplicat rapid pe cele 300 de perechi aflate pe banda de producție. Dintre câteva schițe, singura care a trezit interes a fost o bifă fluidă — interpretată fie ca aripa zeiței grecești Nike, fie ca un semn de validare. Entuziasmul a fost modest, însă constrângerile de timp au consfințit alegerea.

Numele Nike a venit la scurt timp, propus de angajatul Jeff Johnson, inspirat de un vis în care îi apăruse zeița victoriei.

Astăzi, „swoosh-ul” întruchipează viteză, victorie, mișcare continuă și spirit de aprobarea („bifa” universală). Carolyn Davidson a colaborat încă o perioadă ca freelancer, apoi a părăsit profesia. În 1983, compania i-a mulțumit oficial: i-a oferit un inel cu logo-ul și un pachet consistent de acțiuni, gest care i-a asigurat confortul financiar.

Ziablina notează că logouri legendare au avut adesea începuturi similare: Apple a simplificat obsesiv simbolul mușcat al mărului pentru a transmite accesibilitate, iar Rolling Stones au ales faimoasa limbă scoasă într-un spirit de rebeliune. Lecția, spune experta: „Uneori inspirația lovește într-un taxi, la o prelegere sau într-un moment de revoltă — iar acea scânteie poate construi o identitate de miliarde”.