În ce și-au investit banii bancherii moldoveni

Activele totale ale băncilor din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în primele 9 luni ale anului 2023, atingând suma de 144,9 miliarde lei, reflectând o majorare de 10,3% (13,5 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, arată datele Băncii Națonale a Moldovei.

În structura activelor, „Credite și avansuri la cost amortizat” au deținut cea mai mare pondere, reprezentând 42,0% din totalul activelor (60,8 miliarde lei), înregistrând o descreștere cu 2,7 puncte procentuale față de finele anului anterior.

Mijloacele plasate la Banca Națională a Moldovei au reprezentat 26,7% din active (38,7 miliarde lei), în scădere cu 1,5 puncte procentuale, în timp ce ponderea investițiilor băncilor în valori mobiliare de stat și certificatele Băncii Naționale a crescut la 18,2% (26,5 miliarde lei), o creștere de 3,0 puncte procentuale. Restul activelor, cum ar fi depozitele în alte bănci, numerarul, imobilizările corporale și necorporale, au reprezentat 13,0% din totalul activelor, cu o creștere de 1,1 puncte procentuale comparativ cu sfârșitul anului 2022.

Soldul brut al creditelor a constituit 43,0% din totalul activelor sau 62,3 miliarde lei, înregistrând o majorare de 1,1% (671,7 milioane lei) în perioada analizată. Creditele de consum au înregistrat cea mai mare creștere, cu 9,4%, ajungând la 10,9 miliarde lei. În același timp, creditele acordate comerțului au înregistrat o descreștere de 4,0%, ajungând la 13,3 miliarde lei.

Pe durata celor 9 luni, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a crescut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 6,7% la sfârșitul lunii septembrie 2023. Cu toate acestea, valoarea absolută a creditelor neperformante s-a majorat cu 5,7% (226,4 milioane lei) până la 4,2 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titluri de stat #bancheri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.