În ce și-au investit banii bancherii moldoveni

Activele totale ale băncilor din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în primele 9 luni ale anului 2023, atingând suma de 144,9 miliarde lei, reflectând o majorare de 10,3% (13,5 miliarde lei) comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, arată datele Băncii Națonale a Moldovei.

În structura activelor, „Credite și avansuri la cost amortizat” au deținut cea mai mare pondere, reprezentând 42,0% din totalul activelor (60,8 miliarde lei), înregistrând o descreștere cu 2,7 puncte procentuale față de finele anului anterior.

Mijloacele plasate la Banca Națională a Moldovei au reprezentat 26,7% din active (38,7 miliarde lei), în scădere cu 1,5 puncte procentuale, în timp ce ponderea investițiilor băncilor în valori mobiliare de stat și certificatele Băncii Naționale a crescut la 18,2% (26,5 miliarde lei), o creștere de 3,0 puncte procentuale. Restul activelor, cum ar fi depozitele în alte bănci, numerarul, imobilizările corporale și necorporale, au reprezentat 13,0% din totalul activelor, cu o creștere de 1,1 puncte procentuale comparativ cu sfârșitul anului 2022.

Soldul brut al creditelor a constituit 43,0% din totalul activelor sau 62,3 miliarde lei, înregistrând o majorare de 1,1% (671,7 milioane lei) în perioada analizată. Creditele de consum au înregistrat cea mai mare creștere, cu 9,4%, ajungând la 10,9 miliarde lei. În același timp, creditele acordate comerțului au înregistrat o descreștere de 4,0%, ajungând la 13,3 miliarde lei.

Pe durata celor 9 luni, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a crescut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 6,7% la sfârșitul lunii septembrie 2023. Cu toate acestea, valoarea absolută a creditelor neperformante s-a majorat cu 5,7% (226,4 milioane lei) până la 4,2 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#titluri de stat #bancheri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.