Informații operative privind încasările la BPN administrate de SFS: Sunt în creștere cu 16,7%

Încasările la Bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat, conform informațiilor operative, au constituit circa 57,0 miliarde lei în perioada ianuarie-noiembrie 2023, ceea ce denotă o creștere de 8,1 miliarde lei sau cu circa 16,7 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Astfel, la Bugetul de stat (BS), în anul 2023 s-au încasat circa 24,3 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 3,3 miliarde lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, sau o creștere de 15,6 %.

La Bugetele locale (BL) s-au înregistrat încasări în sumă de circa 6,4 miliarde lei, ceea ce reprezintă cu circa 1,1 miliard lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu circa 19,8 %.

De asemenea, la Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), în perioada menționată, s-au încasat circa 19,7 miliarde lei, ceea ce constituie cu circa 2,8 miliarde lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 16,5 %.

Totodată, la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală (FAOAM) s-au acumulat circa 6,7 miliarde lei, ceea ce constituie cu 1,0 miliard lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2022 sau cu 17,8 %.

#buget #incasari #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.