ANSA reacționează la embargoul instituit de Moscova: Nefondat și lovește în producătorii moldoveni

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din Republica Moldova respinge categoric decizia autorităților rusești de a impune un embargo la importul de fructe și legume moldovenești, denunțând aceasta ca fiind nefondată și dăunătoare producătorilor moldoveni.

Într-un comunicat de presă emis astăzi, ANSA subliniază că fructele și legumele moldovenești sunt exportate în peste 80 de țări ale lumii, cu cantitățile de prune și mere exportate în țările europene dublându-se în acest an. De asemenea, se menționează că în nicio altă țară, cu excepția Rusiei, nu au fost semnalate notificări privind încălcări ale standardelor fitosanitare.

ANSA consideră că decizia Rosselhoznadzor contravine principiilor fitosanitare internaționale și nu are la bază niciun argument real. Piața europeană, caracterizată prin condiții stricte privind calitatea produselor, prezintă o cerere tot mai mare pentru fructele și produsele moldovenești, iar analizele de laborator demonstrează absența dăunătorilor menționați în loturile analizate.

La data de 30 noiembrie 2023, Rosselhoznadzor a emis un comunicat de presă anunțând instituirea embargoului la importul fructelor și legumelor din Republica Moldova, acțiune care va intra în vigoare începând cu data de 4 decembrie 2023. ANSA precizează că până în prezent, autoritățile moldovenești nu au fost oficial notificate cu privire la intenția de a impune restricții.

Rosselhoznadzor a susținut că a descoperit în produsele moldovenești mai multe insecte dăunătoare, interzise în statele Uniunii Economice Eurasiatice. ANSA respinge aceste acuzații, afirmând că instituția a informat la timp Rosselhoznadzor despre acțiunile întreprinse pentru remedierea problemelor semnalate. Rapoartele de laborator demonstrează lipsa acestor dăunători în loturile de fructe și legume.

ANSA constată că Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară al Federației Ruse utilizează pârghii care contravin principiilor sanitare și fitosanitare, subliniind că scopul acestor acțiuni pare să fie altul decât protecția consumatorilor și a sectorului agricol din Federația Rusă. Autoritățile moldovenești afirmă că vor continua să coopereze și să furnizeze informații transparente pentru a clarifica situația și pentru a proteja interesele producătorilor de fructe și legume din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#embargo #ANSA #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.