Topul muncii la negru! Domeniile unde muncesc cei mai mulți moldoveni

Munca nedeclarată printre salariați a înregistrat o creștere semnificativă în trimestrul III al anului curent, constituind 8,2%, comparativ cu 6,8% în aceeași perioadă a anului 2022. Practica angajării fără încheierea contractelor individuale de muncă, bazate pe înțelegeri verbale, este mai răspândită în rândul bărbaților, cu o proporție de 10,1%, în timp ce la femei acest procent a fost de 6,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele arată că cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar pe baza înțelegerilor verbale sunt înregistrate în sectoarele agricol (74,4%), construcții (10,4%), industrie (4,0%) și comerț (2,0%).

În ceea ce privește sectorul informal al economiei, aproximativ 17,2% din totalul persoanelor ocupate în Republica Moldova au desfășurat activități în acest domeniu. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 25,3% din totalul angajaților, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală a fost înregistrată la 12,0%. De asemenea, s-a observat că cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este în construcții, unde 70,6% din totalul lucrătorilor sunt angajați informal.

Din numărul total de persoane ocupate informal, salariații au alcătuit 27,3%. Din totalul salariaților, 8,9% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Datele statsitice relevă că forța de muncă, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a înregistrat o creștere de 5,0%, ajungând la 947,1 mii de persoane în comparație cu trimestrul III 2022. Populația ocupată în aceeași categorie de vârstă a crescut cu 3,2%, atingând 907,9 mii de persoane. Totuși, rata șomajului la nivel de țară a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,1%, cu o diferență de 1,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent (2,5%).

În cadrul analizei asupra forței de muncă, s-a constatat că ponderea bărbaților a fost mai înaltă decât cea a femeilor, cu 50,6% față de 49,4%. De asemenea, mediul rural a avut o pondere mai mare în comparație cu cel urban, cu 55,6% și, respectiv, 44,4%.

În ceea ce privește rata șimajului, de țară a înregistrat o valoare de 4,1%, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de trimestrul III 2022, iar rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 4,2%, fiind mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior (2,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salariu în plic #domenii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova introduce reguli noi pentru comercializarea, înmatricularea și exploatarea tractoarelor și a altor vehicule agricole și forestiere. Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect de lege care prevede obligativitatea omologării acestora și deținerii unui certificat de conformitate. Noile cerințe vor viza inclusiv tehnica agricolă importată, în condițiile în care 76% dintre tractoarele și utilajele aduse în țară provin din China și Japonia.

Potrivit comunicatului Parlamentului, inițiativa a fost elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind siguranța vehiculelor agricole și forestiere.

Astfel, tractoarele, remorcile, mașinile interschimbabile tractate și componentele acestora vor putea fi introduse pe piață, înmatriculate sau date în exploatare doar dacă sunt omologate și însoțite de un certificat de conformitate.

Documentul va confirma că tehnica agricolă respectă cerințele privind siguranța în funcționare, protecția mediului și securitatea la locul de muncă. Vehiculele trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să reducă riscul de accidentare a operatorilor și a altor persoane implicate în activitățile agricole sau forestiere.

Datele statistice prezentate de autorități arată că aproape jumătate dintre tractoarele și utilajele agricole importate în Republica Moldova, respectiv 47%, provin din China. Japonia deține o cotă de 29%, în timp ce doar 13% dintre importuri sunt realizate din statele membre ale Uniunii Europene.

Prin urmare, noile reguli vor avea o importanță deosebită pentru importatorii de tehnică agricolă din afara spațiului comunitar, care vor trebui să asigure respectarea cerințelor de omologare.

Totuși, legea prevede și mecanisme pentru evitarea procedurilor repetate. Vehiculele care dețin deja omologări acordate în baza regulamentelor CEE-ONU, recunoscute de Republica Moldova, nu vor trebui să treacă din nou prin întregul proces.

Mai mult, la examinarea proiectului în lectura a doua, deputații au introdus o prevedere prin care vor fi recunoscute și omologările acordate în Uniunea Europeană, fără repetarea verificărilor.

O altă modificare importantă vizează tractoarele și utilajele second-hand. Pentru vehiculele individuale, inclusiv cele la mâna a doua, remorci, tractoare cu șenile și tractoare cu destinație specială, va exista o procedură simplificată de omologare.

Vehiculele care vor obține certificarea prin această procedură vor putea fi utilizate doar pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru aplicarea noilor prevederi, Guvernul urmează să desemneze sau să instituie autoritatea responsabilă de omologare, precum și structura care va supraveghea piața. Totodată, va fi necesară dotarea și acreditarea unui serviciu tehnic capabil să efectueze verificările corespunzătoare.

Costurile implementării reformei sunt estimate la aproximativ 3,46 milioane de lei, bani care vor proveni din bugetul de stat și din asistența tehnică externă disponibilă.

Deși proiectul a fost votat în lectura finală, noile obligații nu vor deveni aplicabile imediat. Legea urmează să intre în vigoare la 48 de luni de la publicarea în Monitorul Oficial, oferind autorităților și operatorilor economici o perioadă de patru ani pentru pregătirea implementării.