Topul muncii la negru! Domeniile unde muncesc cei mai mulți moldoveni

Munca nedeclarată printre salariați a înregistrat o creștere semnificativă în trimestrul III al anului curent, constituind 8,2%, comparativ cu 6,8% în aceeași perioadă a anului 2022. Practica angajării fără încheierea contractelor individuale de muncă, bazate pe înțelegeri verbale, este mai răspândită în rândul bărbaților, cu o proporție de 10,1%, în timp ce la femei acest procent a fost de 6,7%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele arată că cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar pe baza înțelegerilor verbale sunt înregistrate în sectoarele agricol (74,4%), construcții (10,4%), industrie (4,0%) și comerț (2,0%).

În ceea ce privește sectorul informal al economiei, aproximativ 17,2% din totalul persoanelor ocupate în Republica Moldova au desfășurat activități în acest domeniu. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 25,3% din totalul angajaților, conform indicatorului ODD 8.3.1. În sectorul non-agricol, ocuparea informală a fost înregistrată la 12,0%. De asemenea, s-a observat că cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este în construcții, unde 70,6% din totalul lucrătorilor sunt angajați informal.

Din numărul total de persoane ocupate informal, salariații au alcătuit 27,3%. Din totalul salariaților, 8,9% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”.

Datele statsitice relevă că forța de muncă, reprezentată de populația activă de 15 ani și peste, a înregistrat o creștere de 5,0%, ajungând la 947,1 mii de persoane în comparație cu trimestrul III 2022. Populația ocupată în aceeași categorie de vârstă a crescut cu 3,2%, atingând 907,9 mii de persoane. Totuși, rata șomajului la nivel de țară a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 4,1%, cu o diferență de 1,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent (2,5%).

În cadrul analizei asupra forței de muncă, s-a constatat că ponderea bărbaților a fost mai înaltă decât cea a femeilor, cu 50,6% față de 49,4%. De asemenea, mediul rural a avut o pondere mai mare în comparație cu cel urban, cu 55,6% și, respectiv, 44,4%.

În ceea ce privește rata șimajului, de țară a înregistrat o valoare de 4,1%, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de trimestrul III 2022, iar rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani a constituit 4,2%, fiind mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior (2,3%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salariu în plic #domenii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

#porumb #fermieri #motorina