Ţara europeană unde criza economică a început să muşte din buzunarele cetăţenilor. Gospodăriile sărăcesc în ritm alert

Cincisprezece ani de stagnare economică i-au sărăcit semnificativ pe britanici. În medie, o gospodărie îşi permite să cheltuiască cu aproape 10.000 de euro mai puţin decât vecinii din Franţa şi Germania, scrie Bloomberg.

Studiul Fundaţiei Resolution şi a Centrului pentru performanţă economică de la London School of Economics a însoţit propunerile de a scoate Marea Britanie din impasul economic prin stimularea creşterii, creşterea nivelului de trai şi reducerea inegalităţilor.

Raportul de 300 de pagini ar putea contribui la elaborarea agendei unui guvern laburist condus de liderul său, Keir Starmer, în cazul în care acesta va câştiga următoarele alegeri.

Cercetătorii au propus măsuri radicale de stimulare a productivităţii prin reducerea decalajului de bogăţie dintre oraşele britanice, promovarea exporturilor de servicii şi creşterea investiţiilor publice.

„Marea Britanie se confruntă cu un declin economic care s-a întins pe 15 ani şi cu o creştere a productivităţii aflată la jumătate din rata înregistrată în alte economii avansate”, arată raportul „Economy 2030 Inquiry” realizat de Resolution.

Sarcina este „uriaşă, dar nu insurmontabilă”, a spus Resolution.

Dacă Marea Britanie ar reuşi să reducă decalajul mediu de venituri şi inegalitate faţă de Australia, Canada, Franţa, Germania şi Olanda, „gospodăria tipică ar avea o situaţie mai bună cu 25% – 8.300 de lire sterline -, cu un câştig de venituri de 37% pentru cele mai sărace gospodării”.

Starmer şi ministrul de Finanţe, Jeremy Hunt, vor lua cuvântul la un eveniment care va avea loc luni, la Londra, pentru a lansa raportul, cu alte comentarii din partea unor oficiali ai Băncii Angliei şi a unor economişti importanţi.

Evenimentul reflectă preocupările tot mai mari din întregul spectru politic cu privire la performanţele economice întârziate ale Marii Britanii de la criza financiară globală din 2008. Creşterea a încetinit, iar productivitatea, care este vitală pentru creşterea nivelului de trai, a fost deosebit de slabă în raport cu naţiunile vecine.

Premierul Rishi Sunak a pus stimularea economiei şi reducerea inflaţiei în centrul agendei guvernamentale, susţinând că planurile laburiştilor ar ameninţa progresele înregistrate.

Resolution a declarat că este nevoie de o nouă strategie economică şi că politicienii trebuie să fie cinstiţi cu privire la compromisurile implicate. Grupul a cerut mai multe investiţii publice şi mai multă finanţare pentru serviciile publice, dar a spus că taxele trebuie să crească.

Deocamdată, actuala strategie a făcut ca economia să se clatine şi ca muncitorii să devină tot mai săraci în termeni reali, deoarece productivitatea a rămas în urma altor naţiuni comparabile.

Ca urmare, salariile din Marea Britanie au stagnat, ceea ce a costat un muncitor mediu 10 700 de lire sterline pe an din cauza creşterii salariale pierdute, potrivit raportului. Nouă milioane de lucrători mai tineri nu au lucrat niciodată într-o economie cu creşteri salariale medii susţinute.

Resolution a estimat că planul său ar putea creşte produsul intern brut cu 7% în 15 ani. Impozite mai mari şi o creştere mai puternică sunt necesare pentru „a creşte investiţiile, a salva serviciile publice şi a repara situaţia din finanţele publice”.

Cheltuielile publice de capital trebuie să ajungă la 3% din PIB pentru a reduce decalajul de nivel de trai faţă de ţări similare. Actualul guvern intenţionează să reducă investiţiile la 1,8% din PIB până în 2028-29. Investiţiile ar trebui să fie finanţate din ce în ce mai mult din economiile interne, nu din împrumuturi din străinătate, au concluzionat cei de la Resolution.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #saracie #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.