Aurul devine tot mai scump. A atins un nou record din 2020

04 Dec. 2023, 17:26
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Dec. 2023, 17:26 // Slider //  bani.md

Preţul aurului a depăşit luni recordul istoric de peste 2.100 de dolari uncia, investitorii mizând pe o reducere a dobânzilor din partea Rezervei Federale americane în cursul următorului an, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, transmite AFP, citat Agerpres.

Metalul preţios a urcat luni dimineaţa până la un vârf de 2.135,39 dolari uncia la debutul tranzacţiilor pe pieţele asiatice, depăşind precedentul maxim istoric atins în 2020, în timpul pandemiei, după care a coborât ajungând în jurul orei 10:30 GMT până la 2.069,01 dolari uncia.

Această fugă a investitorilor spre aur reflectă în primul rând „aşteptările crescute vizând o reducere a dobânzilor Rezervei Federale în cursul primului trimestru din 2024”, potrivit lui Ricardo Evangelista, analist la ActivTrades. De asemenea, cotaţia aurului este influenţată şi de „instabilitatea geopolitică latentă din Orientul Mijlociu”, adaugă Ricardo Evangelista.

Această potenţială scădere a dobânzilor Fed afectează în primul rând dolarul. În condiţiile în care piaţa de metale preţioase este cotată în dolari, o scădere a monedei americane face mai atractiv aurul pentru cumpărătorii care utilizează alte valute. De asemenea, un dolar mai slab face aurul mai atractiv comparativ cu titlurile de stat emise de Trezoreria americană, o altă valoare de refugiu, pentru care randamentele evoluează în funcţie de aşteptările privind dobânzile Fed.

Modificarea radicală a aşteptărilor cu privire la băncile centrale este unul dintre motivele care stau la baza creşterii cotaţiei aurului, susţine şi James Harte, analist la Tickmill. „Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană sunt susceptibile să reducă dobânzile la începutul anului următor”, este de părere James Harte.

Traderii au început să se orienteze spre metalul galben după ce vineri preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că dobânzile americane au fost aduse „într-o zonă profund restrictivă” iar „această politică monetară strictă exercită o presiune în jos asupra activităţii economice şi inflaţiei”.

Aceste declaraţii au dat naştere la speranţe că deteriorarea economiei îi va face pe oficialii Fed să renunţe la majorările de dobândă de referinţă, utilizate pentru a lupta împotriva inflaţiei, şi ar putea decide să reducă dobânzile mai devreme decât preconizau până acum.

Un alt factor care îi determină pe traderi să se îndrepte spre aur, valoarea de refugiu tradiţională, este şi declanşarea războiului dintre Israel şi Hamas. Cotaţia aurului a crescut cu 13% de la atacul declanşat de mişcarea islamistă pe teritoriul Israelului, în data de 7 octombrie.

„Episoadele de riscuri crescute şi tensiuni geopolitice au tendinţa de a impulsiona aurul”, explică Louise Street, analistă la Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

De exemplu, declanşarea războiului din Ucraina, în luna februarie 2022, a dus cotaţia aurului la peste 2.000 de dolari uncia, aproape de precedentul record istoric, atins în luna august 2020, în momentul când pandemia de Covid-19 se agrava în numeroase ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.