Aurul devine tot mai scump. A atins un nou record din 2020

04 Dec. 2023, 17:26
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Dec. 2023, 17:26 // Slider //  bani.md

Preţul aurului a depăşit luni recordul istoric de peste 2.100 de dolari uncia, investitorii mizând pe o reducere a dobânzilor din partea Rezervei Federale americane în cursul următorului an, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, transmite AFP, citat Agerpres.

Metalul preţios a urcat luni dimineaţa până la un vârf de 2.135,39 dolari uncia la debutul tranzacţiilor pe pieţele asiatice, depăşind precedentul maxim istoric atins în 2020, în timpul pandemiei, după care a coborât ajungând în jurul orei 10:30 GMT până la 2.069,01 dolari uncia.

Această fugă a investitorilor spre aur reflectă în primul rând „aşteptările crescute vizând o reducere a dobânzilor Rezervei Federale în cursul primului trimestru din 2024”, potrivit lui Ricardo Evangelista, analist la ActivTrades. De asemenea, cotaţia aurului este influenţată şi de „instabilitatea geopolitică latentă din Orientul Mijlociu”, adaugă Ricardo Evangelista.

Această potenţială scădere a dobânzilor Fed afectează în primul rând dolarul. În condiţiile în care piaţa de metale preţioase este cotată în dolari, o scădere a monedei americane face mai atractiv aurul pentru cumpărătorii care utilizează alte valute. De asemenea, un dolar mai slab face aurul mai atractiv comparativ cu titlurile de stat emise de Trezoreria americană, o altă valoare de refugiu, pentru care randamentele evoluează în funcţie de aşteptările privind dobânzile Fed.

Modificarea radicală a aşteptărilor cu privire la băncile centrale este unul dintre motivele care stau la baza creşterii cotaţiei aurului, susţine şi James Harte, analist la Tickmill. „Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană sunt susceptibile să reducă dobânzile la începutul anului următor”, este de părere James Harte.

Traderii au început să se orienteze spre metalul galben după ce vineri preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că dobânzile americane au fost aduse „într-o zonă profund restrictivă” iar „această politică monetară strictă exercită o presiune în jos asupra activităţii economice şi inflaţiei”.

Aceste declaraţii au dat naştere la speranţe că deteriorarea economiei îi va face pe oficialii Fed să renunţe la majorările de dobândă de referinţă, utilizate pentru a lupta împotriva inflaţiei, şi ar putea decide să reducă dobânzile mai devreme decât preconizau până acum.

Un alt factor care îi determină pe traderi să se îndrepte spre aur, valoarea de refugiu tradiţională, este şi declanşarea războiului dintre Israel şi Hamas. Cotaţia aurului a crescut cu 13% de la atacul declanşat de mişcarea islamistă pe teritoriul Israelului, în data de 7 octombrie.

„Episoadele de riscuri crescute şi tensiuni geopolitice au tendinţa de a impulsiona aurul”, explică Louise Street, analistă la Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

De exemplu, declanşarea războiului din Ucraina, în luna februarie 2022, a dus cotaţia aurului la peste 2.000 de dolari uncia, aproape de precedentul record istoric, atins în luna august 2020, în momentul când pandemia de Covid-19 se agrava în numeroase ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.