Aurul devine tot mai scump. A atins un nou record din 2020

04 Dec. 2023, 17:26
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Dec. 2023, 17:26 // Slider //  bani.md

Preţul aurului a depăşit luni recordul istoric de peste 2.100 de dolari uncia, investitorii mizând pe o reducere a dobânzilor din partea Rezervei Federale americane în cursul următorului an, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, transmite AFP, citat Agerpres.

Metalul preţios a urcat luni dimineaţa până la un vârf de 2.135,39 dolari uncia la debutul tranzacţiilor pe pieţele asiatice, depăşind precedentul maxim istoric atins în 2020, în timpul pandemiei, după care a coborât ajungând în jurul orei 10:30 GMT până la 2.069,01 dolari uncia.

Această fugă a investitorilor spre aur reflectă în primul rând „aşteptările crescute vizând o reducere a dobânzilor Rezervei Federale în cursul primului trimestru din 2024”, potrivit lui Ricardo Evangelista, analist la ActivTrades. De asemenea, cotaţia aurului este influenţată şi de „instabilitatea geopolitică latentă din Orientul Mijlociu”, adaugă Ricardo Evangelista.

Această potenţială scădere a dobânzilor Fed afectează în primul rând dolarul. În condiţiile în care piaţa de metale preţioase este cotată în dolari, o scădere a monedei americane face mai atractiv aurul pentru cumpărătorii care utilizează alte valute. De asemenea, un dolar mai slab face aurul mai atractiv comparativ cu titlurile de stat emise de Trezoreria americană, o altă valoare de refugiu, pentru care randamentele evoluează în funcţie de aşteptările privind dobânzile Fed.

Modificarea radicală a aşteptărilor cu privire la băncile centrale este unul dintre motivele care stau la baza creşterii cotaţiei aurului, susţine şi James Harte, analist la Tickmill. „Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană sunt susceptibile să reducă dobânzile la începutul anului următor”, este de părere James Harte.

Traderii au început să se orienteze spre metalul galben după ce vineri preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că dobânzile americane au fost aduse „într-o zonă profund restrictivă” iar „această politică monetară strictă exercită o presiune în jos asupra activităţii economice şi inflaţiei”.

Aceste declaraţii au dat naştere la speranţe că deteriorarea economiei îi va face pe oficialii Fed să renunţe la majorările de dobândă de referinţă, utilizate pentru a lupta împotriva inflaţiei, şi ar putea decide să reducă dobânzile mai devreme decât preconizau până acum.

Un alt factor care îi determină pe traderi să se îndrepte spre aur, valoarea de refugiu tradiţională, este şi declanşarea războiului dintre Israel şi Hamas. Cotaţia aurului a crescut cu 13% de la atacul declanşat de mişcarea islamistă pe teritoriul Israelului, în data de 7 octombrie.

„Episoadele de riscuri crescute şi tensiuni geopolitice au tendinţa de a impulsiona aurul”, explică Louise Street, analistă la Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

De exemplu, declanşarea războiului din Ucraina, în luna februarie 2022, a dus cotaţia aurului la peste 2.000 de dolari uncia, aproape de precedentul record istoric, atins în luna august 2020, în momentul când pandemia de Covid-19 se agrava în numeroase ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Iun. 2026, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.