Aurul devine tot mai scump. A atins un nou record din 2020

04 Dec. 2023, 17:26
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
04 Dec. 2023, 17:26 // Slider //  bani.md

Preţul aurului a depăşit luni recordul istoric de peste 2.100 de dolari uncia, investitorii mizând pe o reducere a dobânzilor din partea Rezervei Federale americane în cursul următorului an, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, transmite AFP, citat Agerpres.

Metalul preţios a urcat luni dimineaţa până la un vârf de 2.135,39 dolari uncia la debutul tranzacţiilor pe pieţele asiatice, depăşind precedentul maxim istoric atins în 2020, în timpul pandemiei, după care a coborât ajungând în jurul orei 10:30 GMT până la 2.069,01 dolari uncia.

Această fugă a investitorilor spre aur reflectă în primul rând „aşteptările crescute vizând o reducere a dobânzilor Rezervei Federale în cursul primului trimestru din 2024”, potrivit lui Ricardo Evangelista, analist la ActivTrades. De asemenea, cotaţia aurului este influenţată şi de „instabilitatea geopolitică latentă din Orientul Mijlociu”, adaugă Ricardo Evangelista.

Această potenţială scădere a dobânzilor Fed afectează în primul rând dolarul. În condiţiile în care piaţa de metale preţioase este cotată în dolari, o scădere a monedei americane face mai atractiv aurul pentru cumpărătorii care utilizează alte valute. De asemenea, un dolar mai slab face aurul mai atractiv comparativ cu titlurile de stat emise de Trezoreria americană, o altă valoare de refugiu, pentru care randamentele evoluează în funcţie de aşteptările privind dobânzile Fed.

Modificarea radicală a aşteptărilor cu privire la băncile centrale este unul dintre motivele care stau la baza creşterii cotaţiei aurului, susţine şi James Harte, analist la Tickmill. „Rezerva Federală americană şi Banca Centrală Europeană sunt susceptibile să reducă dobânzile la începutul anului următor”, este de părere James Harte.

Traderii au început să se orienteze spre metalul galben după ce vineri preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că dobânzile americane au fost aduse „într-o zonă profund restrictivă” iar „această politică monetară strictă exercită o presiune în jos asupra activităţii economice şi inflaţiei”.

Aceste declaraţii au dat naştere la speranţe că deteriorarea economiei îi va face pe oficialii Fed să renunţe la majorările de dobândă de referinţă, utilizate pentru a lupta împotriva inflaţiei, şi ar putea decide să reducă dobânzile mai devreme decât preconizau până acum.

Un alt factor care îi determină pe traderi să se îndrepte spre aur, valoarea de refugiu tradiţională, este şi declanşarea războiului dintre Israel şi Hamas. Cotaţia aurului a crescut cu 13% de la atacul declanşat de mişcarea islamistă pe teritoriul Israelului, în data de 7 octombrie.

„Episoadele de riscuri crescute şi tensiuni geopolitice au tendinţa de a impulsiona aurul”, explică Louise Street, analistă la Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

De exemplu, declanşarea războiului din Ucraina, în luna februarie 2022, a dus cotaţia aurului la peste 2.000 de dolari uncia, aproape de precedentul record istoric, atins în luna august 2020, în momentul când pandemia de Covid-19 se agrava în numeroase ţări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.