Tractoarele din fața Guvernului nu-l sperie pe Recean! Vodă: Resursele noastre comune trebuie alocate responsabil

Resursele noastre comune trebuie să fie alocate responsabil tuturor care au nevoie și să ajute agricultura să fie profitabilă. Domnul prim-ministru și alți responsabili din Guvern au desfășurat zeci de întrevederi pe diverse platforme de comunicare. Vom anunța neîntârziat opinia publică și despre următoarea întrevedere cu șeful Executivului imediat ce aceasta va fi confirmată, a reacționat la protestul fermierilor, Daniel Vodă purtătorul de cuvânt al premierului.

Vosă spune că autorităţile au menţionat transparent şi clar despre susținerea de care au beneficiat fermierii, pentru a îmbunătăți situația în întregul sector agricol, adică nu doar pentru cei care produc cereale pentru export, un sector afectat de război, întreruperea comerțului și criza economică mondială.

„Guvernul, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare sunt consecvenți și ajută țintit fermierii și nu doar membrii unei singure asociații, inclusiv debursarea subvențiilor de 1,9 miliarde de lei din acest an, TVA rambursat, ajutăm și în acest moment cu obținerea certificatelor de stare de urgență”, se mai arată în mesajul lui Vodă.

Fermierii care și-au parcat tractoarele în fața Guvernului au mers astăzi pe bulevardul Ștefan cel Mare.

Protestul de astăzi vine după ce, săptămâna trecută, fermierii au exprimat nemulțumirea lor printr-un protest sonor în PMAN, imediat după ce au ascultat briefingul ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Semnalează că se află în pragul falimentului, presați de datorii, și cer Guvernului un moratoriu asupra penalităților și executării silite, o solicitare care a fost respinsă anterior.

Printre revendicările fermierilor se numără și compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb. Guvernul alocase anterior 200 de milioane de lei pentru compensarea fermierilor afectați de criza de anul trecut la culturile de grâu, orz și rapiță, însă fermierii susțin că suma este insuficientă și ar fi necesare 700 de milioane de lei pentru a acoperi integral pierderile. Guvernul anunțase anterior că a solicitat ajutor extern în acest sens. Protestul fermierilor marchează o nouă etapă a tensiunilor din sectorul agricol și ilustrează nevoia continuă de dialog și rezolvare a problemelor cu care se confruntă această comunitate vitală pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#voda #protest #fermieri #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turismul din Republica Moldova a înregistrat o creștere în prima jumătate a anului 2026. În perioada ianuarie–iunie, structurile de cazare din țară au găzduit 257,3 mii de turiști, cu 15,8% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cea mai mare parte a turiștilor au fost străini. Din totalul persoanelor cazate, 159,6 mii, sau 62%, au fost nerezidenți, iar 97,7 mii, sau 38%, au fost rezidenți. Față de ianuarie–iunie 2025, numărul turiștilor nerezidenți a crescut cu 24,7%, în timp ce numărul turiștilor rezidenți a crescut cu 3,6%.

Hotelurile și motelurile au atras cei mai mulți turiști – 177,1 mii de persoane, dintre care 135,4 mii au fost nerezidenți. Numărul turiștilor cazați în aceste unități a crescut cu 23,9% față de aceeași perioadă din 2025.

Creșteri au fost înregistrate și în pensiunile turistice și agroturistice, care au găzduit 31 de mii de turiști, cu 10,9% mai mult decât anul trecut. În structurile de întremare s-au cazat 12,9 mii de persoane, în creștere cu 7,3%.

În schimb, unele tipuri de unități au atras mai puțini turiști. În căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat au fost înregistrați 2,8 mii de turiști, cu 15,9% mai puțini decât în prima jumătate a anului 2025. În structurile de odihnă, precum vilele turistice și satele de vacanță, numărul turiștilor a scăzut cu 9,7%, până la 23,2 mii.

Printre turiștii străini care au ales Moldova s-au numărat în primul rând cetățenii Ucrainei și României. Ucrainenii au reprezentat 39,5% din totalul turiștilor nerezidenți, iar românii – 20,8%. În topul țărilor de proveniență au mai fost Statele Unite ale Americii – 3,5%, Italia – 3,4%, Germania – 3,3%, Turcia – 2,7%, Israel și Polonia – câte 2,2%, precum și Regatul Unit – 1,9%.

În primele șase luni ale anului au fost înregistrate și 679,9 mii de înnoptări, cu 4,6% mai multe decât în ianuarie–iunie 2025. Dintre acestea, 400,2 mii au revenit turiștilor rezidenți, iar 279,6 mii – celor nerezidenți.

Hotelurile și motelurile au concentrat cele mai multe înnoptări – 301 mii, în creștere cu 9,5%. Structurile de întremare au acumulat 177 de mii de înnoptări, cu 8% mai multe decât anul trecut. În pensiunile turistice și agroturistice au fost înregistrate 49,1 mii de înnoptări, în creștere cu 2,8%.

La polul opus, în structurile de odihnă numărul înnoptărilor s-a redus cu 21%, până la 41,3 mii. O scădere de 5,2% a fost înregistrată și în căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat.

Cea mai mare parte a fluxului turistic s-a concentrat în municipiul Chișinău, unde au fost înregistrați 75,2% dintre toți turiștii cazați în țară. Regiunea Centru a acumulat 14,7% din total, regiunea Sud – 5,2%, regiunea Nord – 4,2%, iar UTA Găgăuzia – 0,7%.

Și capacitatea de cazare a crescut ușor. În perioada ianuarie–iunie 2026, aceasta a constituit 79 de mii de locuri-pat, cu 1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la pensiunile turistice și agroturistice, unde capacitatea a crescut cu 12%, și la hoteluri și moteluri – cu 8,4%.

Durata medie de ședere a unui turist a fost de 3,6 zile, față de 3,9 zile în prima jumătate a anului 2025. Turiștii rezidenți au stat, în medie, 5,1 zile, iar cei nerezidenți – 2,8 zile.

În același timp, gradul de utilizare a locurilor de cazare a ajuns la 28,4%, cu 1,3 puncte procentuale peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Cele mai utilizate au fost locurile din căminele pentru vizitatori, cu un indice de 67,2%, urmate de structurile de întremare – 50,2%, și hotelurile și motelurile – 29%.