Misterul apei toxice de la robinete, devoalat de ANRE: Operatorii riscă să-și piardă licența

Mai mulți operatori din țară riscă să își piardă licența, dacă nu vor remedia problema cu livrarea apei potabile, anunță ANRE într-un comunicat de presă. Agenția va iniția proceduri de atragere la răspundere contravențională.

„Din păcate, în multe localități rurale, din cauza infrastructurii existente, consumatorilor li se furnizează apă tehnologică, care nu este potabilă și este interzisă pentru consum uman. Această apă este destinată utilizărilor tehnologice precum stropirea străzilor, spălarea piețelor și a străzilor, precum și pentru consumul tehnologic al unităților industriale”, spune ANRE.

ANRE atrage atenția asupra riscului pentru sănătatea consumatorilor, subliniind că consumul de apă nepotabilă poate avea efecte adverse.

Printre condițiile de bază ale licenței pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și canalizare se numără respectarea cerințelor normative privind calitatea apei potabile, mai spune ANRE în mesajul său.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#robinet #apa #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.