Disperare în fața Guvernului! Fermierii își strigă durerea. Asociația Băncilor confirmă că au probleme cu creditele

În lumina provocărilor economice cu care se confruntă agricultorii din Moldova din cauza contextului regional, Asociația Băncilor din Moldova a reiterat angajamentul băncilor de a rămâne deschise și implicate în găsirea de soluții pentru aceste dificultăți.

Comunicatul subliniază că băncile partenere manifestă disponibilitatea de a identifica măsuri individuale pentru fiecare client din sectorul agricol, luând în considerare situația specifică a acestora. În ciuda provocărilor, sectorul agricol a beneficiat de progrese semnificative susținute de alocările financiare în creștere din partea sectorului bancar.

Potrivit datelor oficiale, la 31 octombrie 2023, suma creditelor acordate sectorului agricol de către băncile din Moldova a atins 5.3 miliarde lei, finanțând peste 5260 de companii agricole și fermieri. Din această cifră, 368 de companii agricole și fermieri (7.0% din total) au înregistrat întârzieri la plata creditelor mai mari de 30 de zile. Comparativ, la 31 decembrie 2022, această categorie cuprindea 327 de entități (6.6% din total).

Într-o demonstrare a colaborării constructive între bănci și beneficiarii de credite din agricultură, 166 de companii agricole și fermieri (3.2% din total) au realizat restructurarea creditelor în primele 10 luni ale anului 2023. În același interval din 2022, 277 de entități (5.6% din total) au ales această opțiune.

Chiar dacă în lunile noiembrie și decembrie se observă o ușoară diminuare a capacității de plată pentru unii debitori din sectorul agricol, Asociația Băncilor din Moldova subliniază că rămâne deschisă și hotărâtă să ofere suport fermierilor pentru depășirea dificultăților actuale și pentru asigurarea dezvoltării durabile a sectorului agricol în viitor.

Protestul vine după ce, săptămâna trecută, fermierii au exprimat nemulțumirea lor printr-un protest sonor în PMAN, imediat după ce au ascultat briefingul ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Semnalează că se află în pragul falimentului, presați de datorii, și cer Guvernului un moratoriu asupra penalităților și executării silite, o solicitare care a fost respinsă anterior.

Printre revendicările fermierilor se numără și compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb. Guvernul alocase anterior 200 de milioane de lei pentru compensarea fermierilor afectați de criza de anul trecut la culturile de grâu, orz și rapiță, însă fermierii susțin că suma este insuficientă și ar fi necesare 700 de milioane de lei pentru a acoperi integral pierderile. Guvernul anunțase anterior că a solicitat ajutor extern în acest sens. Protestul fermierilor marchează o nouă etapă a tensiunilor din sectorul agricol și ilustrează nevoia continuă de dialog și rezolvare a problemelor cu care se confruntă această comunitate vitală pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#protest #fermieri #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nouriel Roubini, celebrul expert și profesor emerit de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, este renumit pentru predicțiile sale pesimiste despre starea economiei globale.

Însă acum, el scoate adevărul la iveală, într-o analiză intitulată ”Inevitabilul șoc”, adică colapsul cu care lumea globalizată se va confrunta în câteva luni de acum înainte și pe care nici măcar băncile centrale nu-l pot contracara.

„După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de relaxate și declanșarea unor șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste pun acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat”, spune economistul american, avertizând că „Mama tuturor crizelor economice se profilează și nu va fi nimic de făcut în privința asta”, potrivit Yahoo News.

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, Roubini evidențiază datele privind datoria, descrise drept „uimitoare”. El scrie: „Datoria globală totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. Statelor Unite, este la 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Acest supraîmprumut se desfășoară de mult timp și ratele scăzute au menținut „zombii insolvenți” precum „gospodăriile, corporațiile, băncile, băncile din umbră, guvernele și chiar țările întregi” sus în timpul crizei din 2008 și în pandemia COVID.
Însă acum inflația, alimentată de aceleași politici fiscale, monetare și de credit ultra-relaxate, a pus capăt „aceste zori financiari ai morților”, scrie Roubini răspicat, iar băncile centrale nevoite să majoreze ratele dobânzilor, „zombii se confruntă cu creșteri puternice legate de costurile de serviciu ale datoriilor”.

Această schimbare radicală reprezintă „un triplu șanț”, deoarece inflația erodează, de asemenea, venitul real al gospodăriilor și reduce valoarea activelor acestora, cum ar fi bunurile imobiliare și financiare.

„Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv: se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor de împrumut, scăderea veniturilor și a veniturilor și scăderea valorii activelor, toate în același timp”.

Spre deosebire de crizele menționate mai sus, politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate deoarece ar arunca mai mult combustibil pe focul inflației, iar asta, subliniază economistul, înseamnă o recesiune profundă și prelungită, precum și o criză financiară severă.

„Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad în rândul gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni unele pe altele”, subliniază economistul Nouriel Roubini.

„Cu siguranță”, scrie Roubini, „economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Guvernele nu sunt dispuse să ridice taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncii centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai puține rezistențe, dar nu poți păcăli toți oamenii, tot timpul”.

„Mama tuturor crizelor de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, conchide Roubini în Project Syndicate.