Statul moldovean și-a luat țeapa secolului! Angajații din construcții lasă o gaură de 3 miliarde de lei la buget

În prezent, industria construcțiilor din Republica Moldova se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de muncitori angajați informal, potrivit declarațiilor economistului Veaceslav Ioniță. Din cei 68,5 mii de lucrători în domeniul construcțiilor, doar 22,8 mii au contracte de muncă și salarii plătite oficial, semnalând astfel un nivel ridicat de angajare în economia informală.

Datele furnizate de economist arată că 43,5 mii de muncitori din construcții lucrează fără un contract de muncă și fără venituri declarate oficial, atingând astfel cota maximă din toți anii de când există această ramură în Moldova. De asemenea, 2,3 mii de persoane desfășoară activități similare în regiunea transnistreană.

Analiza lui Ioniță relevă că, în anul 1985, sectorul construcțiilor a atins apogeul cu 145,9 mii de persoane angajate. Ulterior, a urmat o perioadă de declin accentuat, numărul celor ocupați redusându-se de trei ori până la 52,6 mii persoane în anul 2000.

În regiunea transnistreană, până în 1995, numărul celor angajați în construcții reprezenta 17% din totalul pe țară, corespunzând cu proporția populației din acea regiune raportată la total. În prezent, după o scădere de zece ori a numărului de angajați în construcții, de la 25 mii în 1985 la 2,3 mii în acest an, ponderea celor din stânga Nistrului a scăzut până la 3,4% din totalul pe țară.

Pe malul drept al Nistrului, asistăm în prezent la o creștere ușoară a numărului de angajați în construcții, preponderent din sectorul informal. În perioada sovietică, pe malul drept al Nistrului, existau oficial 120 mii de angajați în construcții, iar în prezent numărul salariaților este de cinci ori mai mic, constituind doar 23,3 mii de persoane. Restul celor 43,4 mii de persoane activează în economia informală, fără contract de muncă, salariu oficial și fără achitarea taxelor sau impozitelor. În acest an, evaziunea fiscală a celor ocupați informal în construcții este estimată la 3 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evaziune #angajati #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.