Statul moldovean și-a luat țeapa secolului! Angajații din construcții lasă o gaură de 3 miliarde de lei la buget

În prezent, industria construcțiilor din Republica Moldova se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de muncitori angajați informal, potrivit declarațiilor economistului Veaceslav Ioniță. Din cei 68,5 mii de lucrători în domeniul construcțiilor, doar 22,8 mii au contracte de muncă și salarii plătite oficial, semnalând astfel un nivel ridicat de angajare în economia informală.

Datele furnizate de economist arată că 43,5 mii de muncitori din construcții lucrează fără un contract de muncă și fără venituri declarate oficial, atingând astfel cota maximă din toți anii de când există această ramură în Moldova. De asemenea, 2,3 mii de persoane desfășoară activități similare în regiunea transnistreană.

Analiza lui Ioniță relevă că, în anul 1985, sectorul construcțiilor a atins apogeul cu 145,9 mii de persoane angajate. Ulterior, a urmat o perioadă de declin accentuat, numărul celor ocupați redusându-se de trei ori până la 52,6 mii persoane în anul 2000.

În regiunea transnistreană, până în 1995, numărul celor angajați în construcții reprezenta 17% din totalul pe țară, corespunzând cu proporția populației din acea regiune raportată la total. În prezent, după o scădere de zece ori a numărului de angajați în construcții, de la 25 mii în 1985 la 2,3 mii în acest an, ponderea celor din stânga Nistrului a scăzut până la 3,4% din totalul pe țară.

Pe malul drept al Nistrului, asistăm în prezent la o creștere ușoară a numărului de angajați în construcții, preponderent din sectorul informal. În perioada sovietică, pe malul drept al Nistrului, existau oficial 120 mii de angajați în construcții, iar în prezent numărul salariaților este de cinci ori mai mic, constituind doar 23,3 mii de persoane. Restul celor 43,4 mii de persoane activează în economia informală, fără contract de muncă, salariu oficial și fără achitarea taxelor sau impozitelor. În acest an, evaziunea fiscală a celor ocupați informal în construcții este estimată la 3 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evaziune #angajati #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Republicii Moldova au revenit, după doi ani și jumătate de scădere accentuată, la nivelul anterior crizei din 2023, în trimestrul III al anului 2025. Declarațiile au fost făcute vineri, 16 ianuarie 2026, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate, exporturile de bunuri și servicii au atins din nou 6,6 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, un nivel comparabil cu cel din 2022. Pentru întregul an 2025, exporturile ar putea depăși pragul de 7 miliarde de dolari. În 2020, exporturile Republicii Moldova se situau la 3,8 miliarde de dolari, crescând rapid până în 2022, după care au fost afectate de criza regională și globală.

Un element-cheie al acestei reveniri îl constituie schimbarea structurală a exporturilor. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în trimestrul II din 2025 exporturile de servicii le-au depășit pe cele de bunuri. Dacă exporturile de bunuri au scăzut de la 4,3 miliarde de dolari în 2022 la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au crescut constant, de la 2,3 miliarde de dolari în 2022 la peste 3 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

„În trimestrul III din 2025, exporturile de servicii au reprezentat circa 46% din totalul exporturilor de bunuri și servicii, față de aproximativ 34% în 2020. Această evoluție confirmă reziliența sectorului serviciilor, care a continuat să crească inclusiv în perioadele de criză”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Raportate la Produsul Intern Brut, exporturile totale au ajuns la 34,5% în trimestrul III din 2025. În timp ce exporturile de bunuri au avut o contribuție negativă de minus 0,9% la PIB, exporturile de servicii au contribuit pozitiv, cu plus 0,9%, consolidând rolul acestui sector în susținerea economiei.

Economistul mai subliniază că exporturile de bunuri au început să dea semne de revenire, crescând cu circa 235 de milioane de dolari în trimestrul III din 2025 față de trimestrul precedent. Creșterea a fost susținută în special de exporturile de semințe oleaginoase, cereale, fructe, ulei, precum și de mașini și echipamente electrice. Totuși, această revenire rămâne fragilă, fiind dominată de materie primă agricolă, și nu de produse finite cu valoare adăugată ridicată.

În acest context, Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu o balanță comercială negativă la produsele alimentare, importurile depășind exporturile cu aproape 300 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale totale rămâne ridicat, ajungând la circa 6,7 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au depășit pentru prima dată pragul de 10 miliarde de dolari.

În schimb, exporturile de servicii au avut o evoluție peste așteptări. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la aproximativ 2,3 miliarde de dolari, iar pe întreg anul au depășit pentru prima dată 3 miliarde de dolari. Totodată, balanța comercială a serviciilor a devenit pozitivă și urmează să depășească pragul de 1 miliard de dolari. Cele mai dinamice ramuri sunt serviciile de călătorii și transport de pasageri, IT, transport, servicii de afaceri, construcții, instruire și sănătate.

Potrivit analistului, economia Republicii Moldova a revenit la nivelul exporturilor de dinaintea crizei în principal datorită creșterii accelerate a exportului de servicii. Relansarea exporturilor de bunuri este în curs, însă structura acestora rămâne o vulnerabilitate majoră, dominată de materie primă în detrimentul produselor finite cu valoare adăugată înaltă.