Lovitură dură pentru oligarhii moldoveni! Președinția le declară război pe față

Comisia Națională pentru Integrare Europeană aprobat un plan de dezoligarhizare, pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (Plan de deoligarhizare), care face parte din cele 9 recomandări ale Comisiei Europene.

Astfel, autoritățile vor trebui să fortifice supravegherea practică și a controlul finanțării partidelor politice, transparentizarea beneficiarilor efectivi și a finanțării mass media, prin modificări legislative și mecanisme interne, modificarea, legislației concurențiale, elaborarea Politicii privind administrarea proprietății de stat, îmbunătățirea cadrului de reglementare privind guvernanța corporativă a întreprinderilor destat/societăților cu capital majoritar de stat și modificarea cadrului legal privind parteneriatul public privat.

Este vorba de 25 de acțiuni care urmează să fi întreprinse de Guvern pentru dezoligarhizarea țării:

Guvernul trebuie să aprobe două regulamente care să permită aplicarea în practică a legii privind deoffshorizarea
CNA, împreună cu Camera de Conturi, trebuie să constate lacune și probleme în gestionarea infrastructurii critice, adică a rețelelor de gaze și electrice, a centralelor termice etc. Contează cine le administrează și le deține.
Ministerul Dezvoltării Economice ar trebui să modifice legile astfel încât persoanele implicate în corupție să nu poată participa la evaluarea și privatizarea proprietății publice.
De asemenea, ar trebui să armonizeze legea privind concesiunea de lucrări sau servicii cu directivele europene.
Același departament ar trebui să introducă obligații de verificare a potențialilor investitori în cazul contractelor de administrare a proprietății de stat în zone strategice.
Ministerul Finanțelor ar trebui să consolideze transparența achizițiilor publice.
Agenția Proprietății de Stat urmează să fie reorganizată.
Ministerul Justiției va fi responsabil de limitarea plăților în numerar pentru serviciile avocaților, notarilor, executorii judecătorești etc. și introducerea unui mecanism de verificare a acestor plăți.
Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor va continua să armonizeze legislația Republicii Moldova în acest domeniu cu cea europeană.
Ministerul Finanțelor va trebui să monitorizeze modul în care este implementată interdicția de divizare a tranzacțiilor care se efectuează pentru eludarea pragului de raportare sau a pragului de transparență pentru tranzacțiile comerciale.
Trei departamente deodată – Agenția Administrației de Stat, Serviciul și Agenția pentru Servicii de Stat – trebuie să creeze și să implementeze un mecanism de verificare a beneficiarilor finali ai oricăror companii.
Banca Națională trebuie să monitorizeze modul în care băncile dezvăluie informații despre acționarii lor.
Ministerul Justiției trebuie să îmbunătățească mecanismul de gestionare a confiscării bunurilor și a recuperării silite a bunurilor confiscate.
Consiliul Concurenței ar trebui să identifice mai bine încălcările din domeniul concurenței, ținând cont de primirea ajutorului de stat.
De asemenea, el trebuie să efectueze cel puțin două investigații pe piețe cu risc ridicat de prezență a oligarhilor și concurență neloială.
Consiliul Audiovizualului ar trebui să limiteze ponderea pieței media la care se consideră că un participant are o poziție dominantă de la 35% la 25%.
De asemenea, trebuie să verifice cum funcționează companiile care numără audiențe din punct de vedere al concurenței pe piață.
În plus, Consiliul ar trebui să poată identifica cu ușurință și rapid proprietarii mass-media.
Banca Națională ar trebui să monitorizeze mai bine asigurătorii (în special proprietarii de companii de asigurări) și evaluatorii riscurilor de asigurare.
Comisia Electorală Centrală va trebui să monitorizeze îndeaproape finanțarea partidelor și proveniența fondurilor cheltuite în campaniile electorale.
Parchetul Anticorupție ar trebui să informeze publicul mai des despre investigarea cazurilor de corupție, inclusiv în domeniul marii corupții.
Autoritatea Națională de Integritate ar trebui să verifice mai bine declarațiile de avere ale funcționarilor, mai ales dacă veniturile acestora se potrivesc cu cheltuielile lor.
Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal trebuie să aibă acces la sistemele internaționale de date pentru verificarea conturilor și alți indicatori în scopuri fiscale.
Ministerul Finanțelor ar trebui să elaboreze legislație secundară privind prețurile de transfer și reguli generale împotriva abuzului.
Serviciul Fiscal trebuie să îmbunătățească legislația privind auditurile de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #președinție #plan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.