Kremlinul „speră” că SUA nu vor continua „să ardă banii contribuabililor americani în cuptorul războiului ucrainean”

Kremlinul a declarat joi că „speră” că politicienii americani nu vor continua să „ardă” banii țării în Ucraina, după ce Congresul nu a reușit cu o zi înainte să facă progrese în privința unui nou ajutor pentru Kiev, scrie agenția AFP.

Liderii americani vor să „continue să ardă banii contribuabililor americani în cuptorul războiului ucrainean”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, precizând că speră că există încă „destui oameni rezonabili printre membrii Congresului” care să refuze să facă acest lucru.

Reacția vine după ce Congresul american a eşuat miercuri în adoptarea unui pachet financiar masiv de peste 106 miliarde de dolari reclamat cu insistenţă de preşedintele Joe Biden, conţinând fonduri pentru Ucraina şi Israel.

Opoziţia republicană a refuzat să susţină acest text aflat în centrul unor negocieri foarte dure, cerând în schimbul voturilor lor concesii semnificative în privinţa politicii migratorii a Statelor Unite.

Acest eşec este o dezamăgire pentru Joe Biden care îndemnase cu câteva ore mai devreme la aprobarea acestor fonduri într-un discurs foarte solemn.

Blocarea acestora ar fi „cel mai mare cadou” oferit preşedintelui rus Vladimir Putin, a avertizat el, afirmând că liderul de la Kremlin, dacă va reuşi să pună mâna pe Ucraina, „nu se va opri aici”.

Democratul a evocat clar ipoteza unui atac rusesc împotriva unei ţări membre a NATO, care ar declanşa intrarea Statelor Unite în război şi, prin urmare, „soldaţi americani luptând cu soldaţi ruşi”. O situaţie care nu există în prezent şi pe care Washingtonul nu şi-o doreşte, a insistat el.

Statele Unite sunt în prezent ţara care oferă cel mai important sprijin militar Kievului. Congresul a angajat peste 110 miliarde de dolari de la invazia rusă din februarie 2022.

Însă congresmenii conservatori, deşi mulţi susţin în continuare Ucraina în public, condiţionează acest ajutor de o înăsprire clară a politicii migratorii în faţa sosirii migranţilor la frontiera cu Mexicul.

Preşedintele democrat a mai spus miercuri că este pregătit pentru „compromisuri semnificative” asupra acestui punct, cu scopul de a obţine sprijinul ambelor camere ale Congresului.

Negocierile continuă.

Până la finalizarea acestora, Washingtonul a anunţat miercuri un nou ajutor militar pentru Kiev, sumă limitată la 175 de milioane de dolari din rezervele executivului. Detaliul include echipamente de apărare aeriană, rachete şi muniţie de artilerie, mai scrie AFP.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.