Planul nebunesc al lui Putin din 2024: Răsturnare de situație nemaivăzută din 1941

08 Dec. 2023, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2023, 08:20 // Actual //  bani.md

După mai mult de 650 de zile de război în Ucraina, tot mai mulți experți din întreaga lume analizează posibilul deznodământ legat de Rusia, în acest conflict sângeros. Însă acum, Vladimir Putin proiectează în 2024 un plan nebunesc de a răsturna situația, similar cu momentul 1941 din Uniunea Sovietică și să transforme economia Moscovei într-una de război, pentru a câștiga.

Cu toate astea, o analiză recentă a Universității Uppsala din Suedia, care s-a întins pe 75 de ani, arată că „atunci când războaiele interstatale durează mai mult de un an, ele se extind la peste un deceniu în medie”, potrivit unei analize din The Times.
Această constatare neplăcută s-ar putea aplica la actualul război din est și cine ar putea spune acum dacă Putin va ieși în viață dintr-o versiune prelungită a acestui conflict, cu atât mai puțin învingător? Un singur lucru este sigur: liderul rus este suficient de zguduit pentru a crea un rebrand semnificativ al războiului în primăvara viitoare.

Presupusa operațiune militară specială, războiul limitat, urmează să fie transformată într-o mobilizare generală a Rusiei, într-o încercare de dezvăluire a fisurilor din rezistența ucraineană.

Aceasta nu este acțiunea unui lider care crede că victoria este deja în buzunarul său. Și implică un grad ridicat de risc intern. În mod crucial, mișcarea este programată să urmeze alegerile prezidențiale din martie 2023 din Rusia, pe care mașina de propagandă a lui Putin le va transforma într-un vot de încredere națională neclintită în liderul său de război.

Presupunerea inițială că rușii ar rămâne apatici cu privire la invazia Ucrainei nu mai este valabilă. Există niveluri mai ridicate de implicare și anxietate, temeri largi cu privire la un viitor care unește Occidentul împotriva Rusiei.

Așadar, Putin a transmis rușilor vestea fragmentată că societatea lor se îndreaptă către militarizarea totală. Mai întâi a venit o creștere record a bugetului pentru apărare de anul viitor, care va înghiți o treime din bugetul național.

Totul pentru front este un cuțit cu două tăișuri pentru Putin
Ultima dată când Moscova a cheltuit atât de mult pentru apărare a fost în 1990, cu un an înainte ca Uniunea Sovietică să se prăbușească.

Se justifică prin retorica celui de-Al Doilea Război Mondial, când sloganul care justifica sacrificiul național era: „Totul pentru front, totul pentru victorie”, ce poate fi un cuțit cu două tăișuri pentru Putin.

Victoria lui Putin, dacă va veni, va fi pe baza masei, a capacității de a reface forțele pierdute în războiul de uzură. Este probabil avantajul său decisiv față de ucraineni și unul care vine doar cu mobilizarea generală; aruncarea condamnaților pe câmpul de luptă este un calcul cinic cost-beneficiu care nu face decât să încetinească ritmul războiului.

Dar puterea lui Putin înseamnă mai mult decât forță de muncă pe câmpul de luptă. Este vorba despre transformarea economiei într-o economie de război, naționalizarea lanțului de aprovizionare militar, readucerea planificării de stat în sectorul apărării.
Nu a existat o asemenea răsturnare în sistemul militar din 1941, când, surprins de atacul german, Stalin a făcut transformarea totală a Uniunii Sovietice.

Dacă va exista o schimbare internă împotriva lui Putin, aceasta va rezulta din lupte între secțiuni ale elitelor de afaceri, ale serviciilor de securitate și între noii grei din industria armelor. Iar declanșatorul ar putea veni sub forma unei înfrângeri senzaționale pe câmpul de luptă care nu poate fi fixată doar pe un general adormit sau ucis. Trebuie să existe un colaps catastrofal al încrederii în Putin ca lider militar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală