Consiliul Mondial al Aurului: Geopolitica şi băncile centrale ar putea menţine cererea ridicată pentru aur în 2024

Preţurile aurului au atins un alt record în această săptămână, după un an 2023 puternic, iar o combinaţie de tensiuni geopolitice şi cumpărarea continuă de către băncile centrale ar trebui să facă ca cererea să rămână ridicată anul viitor, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, citat de CNBC.

Preţul metalului galben a depăşit luni 2.100 de dolari pe uncie, iar preţurile spot au oscilat vineri la aproximativ 2.030 de dolari pe uncie.

În raportul său Gold Outlook 2024 publicat joi, Consiliul Mondial al Aurului a remarcat că mulţi economişti anticipează acum ”o aterizare lină” a economiei SUA, respectiv că Rezerva Federală va readuce inflaţia în ţintă fără a declanşa o recesiune.

Consiliul Mondial al Aurului (care reprezintă companiile miniere de aur) a remarcat că, din punct de vedere istoric, mediile de aterizare lină ” a economiilor nu au fost deosebit de atractive pentru aur, ceea ce a dus la randamente medii scăzute sau chiar uşor negative”.

”De data aceasta, tensiunile geopolitice crescute într-un an electoral cheie pentru multe economii majore, combinate cu cumpărarea continuă de către băncile centrale, ar putea oferi un sprijin suplimentar pentru aur”, a adăugat WGC.
Cele mai semnificative două evenimente pentru cererea de aur din 2023 au fost prăbuşirea Băncii Silicon Valley din SUA şi atacul Hamas asupra Israelului, a spus WGC, estimând că evenimentele geopolitice au adăugat între 3% şi 6% la preţul aurului pe parcursul anului.

”Într-un an în care au loc alegeri majore la nivel global, inclusiv în SUA, UE, India şi Taiwan, nevoia investitorilor de acoperire a portofoliului va fi probabil mai mare decât în mod normal”, se arată în raport, în perspectiva anului 2024.

Un alt factor de susţinere pentru metalul galben în perspectivă este achiziţionarea în continuare de către băncile centrale, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.

Băncile centrale au reprezentat o sursă majoră de cerere pe piaţa mondială a aurului în ultimii doi ani, iar 2023 va fi probabil un an record.

WGC se aşteaptă ca acest lucru să continue în 2024.

Reade a spus că organizaţia a fost surprinsă de creşterea semnificativă a achiziţiilor băncilor centrale în 2022 şi că ritmul de cumpărare a continuat şi în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #aur #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.