Consiliul Mondial al Aurului: Geopolitica şi băncile centrale ar putea menţine cererea ridicată pentru aur în 2024

Preţurile aurului au atins un alt record în această săptămână, după un an 2023 puternic, iar o combinaţie de tensiuni geopolitice şi cumpărarea continuă de către băncile centrale ar trebui să facă ca cererea să rămână ridicată anul viitor, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, citat de CNBC.

Preţul metalului galben a depăşit luni 2.100 de dolari pe uncie, iar preţurile spot au oscilat vineri la aproximativ 2.030 de dolari pe uncie.

În raportul său Gold Outlook 2024 publicat joi, Consiliul Mondial al Aurului a remarcat că mulţi economişti anticipează acum ”o aterizare lină” a economiei SUA, respectiv că Rezerva Federală va readuce inflaţia în ţintă fără a declanşa o recesiune.

Consiliul Mondial al Aurului (care reprezintă companiile miniere de aur) a remarcat că, din punct de vedere istoric, mediile de aterizare lină ” a economiilor nu au fost deosebit de atractive pentru aur, ceea ce a dus la randamente medii scăzute sau chiar uşor negative”.

”De data aceasta, tensiunile geopolitice crescute într-un an electoral cheie pentru multe economii majore, combinate cu cumpărarea continuă de către băncile centrale, ar putea oferi un sprijin suplimentar pentru aur”, a adăugat WGC.
Cele mai semnificative două evenimente pentru cererea de aur din 2023 au fost prăbuşirea Băncii Silicon Valley din SUA şi atacul Hamas asupra Israelului, a spus WGC, estimând că evenimentele geopolitice au adăugat între 3% şi 6% la preţul aurului pe parcursul anului.

”Într-un an în care au loc alegeri majore la nivel global, inclusiv în SUA, UE, India şi Taiwan, nevoia investitorilor de acoperire a portofoliului va fi probabil mai mare decât în mod normal”, se arată în raport, în perspectiva anului 2024.

Un alt factor de susţinere pentru metalul galben în perspectivă este achiziţionarea în continuare de către băncile centrale, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.

Băncile centrale au reprezentat o sursă majoră de cerere pe piaţa mondială a aurului în ultimii doi ani, iar 2023 va fi probabil un an record.

WGC se aşteaptă ca acest lucru să continue în 2024.

Reade a spus că organizaţia a fost surprinsă de creşterea semnificativă a achiziţiilor băncilor centrale în 2022 şi că ritmul de cumpărare a continuat şi în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #aur #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.