Moldovenii strâng din dinți! Într-un an prețurile au crescut cu 5,5%

Prețurile medii de consum în luna noiembrie 2023 au înregistrat o creștere moderată față de luna octombrie 2023, cu aproximativ 0,2%. Comparativ cu luna decembrie 2022, creșterea cumulativă de la începutul anului curent a fost de 4,7%, iar în ultimele 12 luni față de noiembrie 2022, inflația a atins 5,5%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Creșterea prețurilor în luna noiembrie 2023 față de octombrie 2023 a fost determinată în principal de majorările înregistrate în sectoarele produselor alimentare și mărfurilor nealimentare. Astfel, produsele alimentare au înregistrat o creștere de aproximativ 0,3%, contribuind la majorarea prețurilor medii de consum cu 0,1%, în timp ce mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de aproximativ 0,9%, contribuind la majorarea prețurilor medii de consum cu circa 0,4%.

În cazul produselor alimentare, au fost înregistrate creșteri semnificative la ouă de găină cu 9,1%, legume cu 4,6%, în timp ce fructele au înregistrat o diminuare de 5,3%. În categoria mărfurilor nealimentare, prețurile la încălțăminte și confecții au crescut cu 2,6%, iar cele la combustibili și carburanți au scăzut cu 1,6%.

Totodată, în ceea ce privește serviciile prestate populației, tarifele reglementate de furnizare a energiei electrice au înregistrat o scădere de 4,7%, iar compensațiile acordate de Guvern au dus la reduceri semnificative la gazul din rețea cu aproximativ 5,9%, la încălzirea centralizată și prepararea apei calde cu circa 18,0%.

Cu toate acestea, rata anuală a inflației a înregistrat o reducere constantă începând cu luna noiembrie a anului 2022, situându-se la 5,5% în noiembrie 2023, indicând o tendință moderată de creștere a prețurilor. Autoritățile monitorizează îndeaproape evoluția acestei situații și implementează măsuri pentru a gestiona impactul asupra populației și economiei.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, la prezentarea Raportului asupra inflației cu numărul 4 de la sfârșitul lunii noiembrie, a evidențiat că în luna octombrie inflația a revenit în intervalul de variație țintit de BNM.

În ultima prognoză BNM estima o inflație anuală de 6% la sfârșitul anului 2023 și de 4,6% în anul 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.

#raioane #reforma #buget