Moldovenii strâng din dinți! Într-un an prețurile au crescut cu 5,5%

Prețurile medii de consum în luna noiembrie 2023 au înregistrat o creștere moderată față de luna octombrie 2023, cu aproximativ 0,2%. Comparativ cu luna decembrie 2022, creșterea cumulativă de la începutul anului curent a fost de 4,7%, iar în ultimele 12 luni față de noiembrie 2022, inflația a atins 5,5%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Creșterea prețurilor în luna noiembrie 2023 față de octombrie 2023 a fost determinată în principal de majorările înregistrate în sectoarele produselor alimentare și mărfurilor nealimentare. Astfel, produsele alimentare au înregistrat o creștere de aproximativ 0,3%, contribuind la majorarea prețurilor medii de consum cu 0,1%, în timp ce mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de aproximativ 0,9%, contribuind la majorarea prețurilor medii de consum cu circa 0,4%.

În cazul produselor alimentare, au fost înregistrate creșteri semnificative la ouă de găină cu 9,1%, legume cu 4,6%, în timp ce fructele au înregistrat o diminuare de 5,3%. În categoria mărfurilor nealimentare, prețurile la încălțăminte și confecții au crescut cu 2,6%, iar cele la combustibili și carburanți au scăzut cu 1,6%.

Totodată, în ceea ce privește serviciile prestate populației, tarifele reglementate de furnizare a energiei electrice au înregistrat o scădere de 4,7%, iar compensațiile acordate de Guvern au dus la reduceri semnificative la gazul din rețea cu aproximativ 5,9%, la încălzirea centralizată și prepararea apei calde cu circa 18,0%.

Cu toate acestea, rata anuală a inflației a înregistrat o reducere constantă începând cu luna noiembrie a anului 2022, situându-se la 5,5% în noiembrie 2023, indicând o tendință moderată de creștere a prețurilor. Autoritățile monitorizează îndeaproape evoluția acestei situații și implementează măsuri pentru a gestiona impactul asupra populației și economiei.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, la prezentarea Raportului asupra inflației cu numărul 4 de la sfârșitul lunii noiembrie, a evidențiat că în luna octombrie inflația a revenit în intervalul de variație țintit de BNM.

În ultima prognoză BNM estima o inflație anuală de 6% la sfârșitul anului 2023 și de 4,6% în anul 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.