„Fără bani”: noul președinte ultraliberal Milei anunță un „șoc” de austeritate pentru Argentina

11 Dec. 2023, 10:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2023, 10:55 // Actual //  bani.md

Ultraliberalul Javier Milei a devenit duminică președinte al Argentinei, anunțând un „șoc” inevitabil de austeritate și avertizând de la bun început că situația economică a țării se va „înrăutăți” pe termen scurt, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

„Nu există alternativă la ajustare, nu există alternativă la un șoc” bugetar, deoarece „nu există bani”, a declarat Milei în fața a câteva mii de susținători în fața Parlamentului, unde tocmai depusese jurământul.

„Știm că situația se va înrăutăți pe termen scurt. Dar apoi vom vedea roadele eforturilor noastre”, a adăugat el într-un discurs ofensiv, promițând „toate deciziile necesare pentru a rezolva problema cauzată de 100 de ani de risipă din partea clasei politice” și de „cea mai proastă moștenire” primită vreodată de un guvern.

În fața sa, o mare de oameni cu steaguri argentiniene și tricouri ale echipei naționale i-au aclamat discursul, în strigăte de „Libertad, Libertad” și chiar „Motosierra!” (drujbă!), cu referire la unealta pe care a fluturat-o în timpul campaniei pentru a simboliza reducerile care vor fi făcute în „statul inamic”.

La prânz, Javier Gerardo Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit cel de-al doisprezecelea președinte al Argentinei de la revenirea la democrație, în urmă cu 40 de ani, jurând în fața parlamentarilor că va onora funcția de președinte „cu loialitate și patriotism”, iar apoi îmbrăcând eșarfa prezidențială alb și bleu.

În doar doi ani, outsiderul Milei, un economist devenit cunoscut în ultimii 6-7 ani ca polemist pe platourile televiziunilor, a dat peste cap politica argentiniană. Ales deputat în 2021, el a măturat de pe scenă blocul peronist (centru-stânga) și cel de dreapta, care au alternat la putere în ultimii 20 de ani.

“Salut, eu sunt leul!”

La 19 noiembrie, el a obținut o victorie răsunătoare în alegerile prezidențiale în fața ministrului centrist al economiei, Sergio Massa, cu 55,6% din voturi.

A treia economie ca mărime din America Latină, dar afectată într-o inflație cronică (143% de la an la an), o datorie structurală și o sărăcie care afectează 40% din populație, Argentina se pregătește pentru ajustări dureroase.

După discursul său, punctat de sloganul său preferat „Viva la Libertad, carajo!” (Trăiască libertatea, la naiba!), Milei, alături de sora sa – care va fi secretar general al președinției – Karina, 50 de ani, a parcurs într-o mașină decapotabilă cei 2 km de la Parlament până la Casa Rosada, președinția, oprindu-se ocazional pentru a saluta mulțimea.

De la balconul președinției, el a salutat ulterior mulțimea cu un strigăt caracteristic: “Salut tuturor, eu sunt leul!”, un vers dintr-o melodie hard-rock argentiniană.

Dar el a reiterat că „dacă va trebui să trecem printr-o perioadă dificilă, vom trece prin ea”, lansând un „Let’s make Argentina great again” în stil Trump.

Rămâne incertitudinea cu privire la primele măsuri: devalorizarea peso-ului, cunoscut ca fiind supraevaluat? Primele reduceri bugetare, în special în domeniul lucrărilor publice? Restricții sau chiar interzicerea tipăririi de bani?

Duminică, el a reafirmat că primul obiectiv concret va fi o reducere cu 5% a deficitului bugetar PIB, care „va cădea în sarcina statului, nu a sectorului privat”.

Dar până atunci, „oamenii vor avea prețuri „libere” pentru prima dată după mult timp: sfârșitul „prețurilor reglementate””, spune Viktor Beker, economist la Universitatea Belgrano, care prevede o inflație ridicată în decembrie și ianuarie.

“Dați-i timp”

Milei însuși a avertizat că inflația nu va fi ținută sub control decât peste „18 până la 24 de luni”.

Vor mai putea oare portofelele argentinienilor să o suporte? Mulți au declarat duminică că, deși „va fi greu”, sunt pregătiți să „îi dea timp”.

Deocamdată, pozițiile mai controversate ale lui Milei rămân în afara radarului: opoziția sa față de avort, legalizat în 2021, și negarea faptului că schimbările climatice sunt „responsabilitatea omului”.

Milei a fost învestit sub privirea binevoitoare a liderilor naționaliști și conservatori și a politicienilor care i-au salutat cu entuziasm victoria: brazilianul Jair Bolsonaro, ungurul Viktor Orban și Santiago Abascal, liderul grupului spaniol de extremă dreapta Vox.

De asemenea, a fost prezent și ucraineanul Volodimir Zelenski, cu care Javier Milei a împărțit o îmbrățișare lungă. Zelenski îi mulțumise recent lui Milei pentru „sprijinul său clar” pentru Ucraina.

Regele Spaniei și președinții statelor vecine Uruguay, Chile și Paraguay au fost, de asemenea, la Buenos Aires. Brazilianul Lula, care a fost puternic criticat de Milei în trecut, își delegase șeful diplomației pentru ceremonie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.