Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor în domeniul turismului, prezentat la „Antreprenor Expo”

Cel puțin 50 de afaceri din domeniul turismului pot fi susținute financiar prin acordarea de granturi în următorii 3 ani, prin intermediul „Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului”. Antreprenorii din această ramură pot accesa granturi de până la 500 000 de lei. Una din condiții este să aibă o contribuție proprie de minimum 30% din valoarea proiectului investițional.

Toate detaliile despre importanța acestui Program pentru dezvoltarea turismului în țara noastră au fost discutate în cadrul „Antreprenor Expo”, o bună oportunitate pentru cei interesați să descopere posibilități de creștere și suport antreprenorial în acest domeniu. În cadrul evenimentului, Nina Potînga, directorul adjunct al Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, a declarat că Programul a fost aprobat pentru o perioadă de 3 ani, cu un buget anual de cel puțin 10 milioane de lei și va fi finanțat atât din sursele bugetului de stat, cât și din sursele UE.

„Prin acest program, va fi încurajată dezvoltarea industriei turistice, vor fi oferite oportunități pentru micile afaceri, pentru pensiuni și agropensiuni. Se vor crea premise pentru dezvoltarea durabilă a acestor întreprinderi, ceea ce sigur va avea un impact pozitiv asupra economiei naționale și a creșterii economice a Republicii Moldova. La fel, acest program va stimula crearea și creșterea numărului de locuri de muncă în zonele rurale, ceea ce va permite menținerea cetățenilor noștri acasă”.

La rândul său, Andrei Chistol, secretar de Stat al Ministerului Culturii, se bucură că acest Program oferă suport direcționat agenților economici din industria turismului sau celor care vor să-și dezvolte o afacere în acest domeniu.

„Să nu uităm că ODA are și alte programe care oferă suport financiar colegilor din industria turismului. Sigur că aici trebuie să lucrăm pe dimensiunea de dezvoltare a produsului turistic, a ofertei turistice naționale pentru a fi pregătiți să primim turiștii străini. Există o preocupare de a dezvolta activitatea tursitică în mediu rural”, a declarat Andrei Chistol.

Acest Program este văzut ca o sursă suplimentară importantă pentru a spori capacitatea investițională la nivelul unei afaceri în turism, a spus Viorel Miron, directorul executiv al Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

„Cam 90 la sută din teritoriul național poate fi acoperit de acest Program și mă refer la mediul rural, dar unde avem toate tipurile de unități de cazare, de alimentație sau cu posibilități de organizare a activităților de agrement pentru turiști. Acest Program are o listă suficient de largă și echilibrată de acțiuni care pot fi finanțate. Și asta este bine, pentru că și cei din sectorul de cazare, și cei din sectorul de alimentație publică sau cei care le oferă suport, ar putea fi beneficiari”.

În cadrul primului apel, care s-a desfășurat în luna octombrie, au fost depuse peste 80 de proiecte investiționale, care sunt în proces de analiză. Granturile vor fi acordate cu prioritate antreprenorilor care activează în cadrul lanțului valoric al turismului rural, desfășoară sau planifică dezvoltarea afacerilor cu componentele: turism verde, inovație și digitalizare, și demonstrează o evoluție sustenabilă a indicatorilor economici, conform situațiilor financiare din ultimii 2 ani de activitate.

Suportul financiar nerambursabil este oferit pentru reconstrucția, mobilarea, echiparea unităților de cazare și/sau de alimentație, precum și a unităților de agrement destinate turismului, amenajarea accesului pentru persoanele aflate în situații speciale de deplasare,pentru restaurarea și recondiționarea încăperilor, a mobilei, a instrumentarului, conform principiilor de respectare a autenticității culturale, inclusiv păstrarea spiritului așezărilor rurale din Republica Moldova De asemenea, cu mijloacele financiare din aceste granturi, micii antreprenori din turism pot să-și îmbunătățească infrastructura digitală și să desfășoare activități de promovare, cum ar fi campanii online. Banii pot fi cheltuiți pentru materiale tipărite, obiecte de semnalizare turistică, acțiuni și materiale de marketing și promovare a destinației, organizarea de infotururi.

Pentru acest Program sunt eligibili să aplice întreprinzătorii mici și mijlocii care deja desfășoară activitate de antreprenoriat în turism sau activități conexe cu potențial pentru organizarea activităților turistice în sate, comune, precum și orașe cu o populație de până la 30 000 de locuitori.

Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului este finanțat de Guvernul Republicii Moldova și UE, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Este unul din cele 7 programe cofinanțate de UE cu 8 milioane euro pentru o perioadă de 3 ani, în cadrul Proiectului „UE pentru IMM-uri”. Din bugetul total, circa 500 000 euro sunt alocați Programului de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului rural.

#eveniment #business #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.