VIDEO „Îmi pare rău că nu am cerut ajutor mai devreme”. Istoria reală a unei gravide, amenințată de soț că va fi ucisă

11 Dec. 2023, 14:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2023, 14:14 // Actual //  bani.md

Istoria reală a unei femei de 32 de ani, agresată fizic și amenințată de soț, este relatată într-un nou spot social lansat de Ministerul Afacerilor Interne. Din fericire, victima a reușit să ceară ajutor la timp, să își salveze propria viață și viața viitorului copil.

„Am 32 de ani și lucrez în calitate de vânzătoare. Soțul nu este angajat. Într-o zi, când am revenit de la muncă, l-am găsit în stare de ebrietate. M-a amenințat că mă ucide pe mine și copilul pe care îl port. Am reușit la timp să scap și să chem poliția, care mi-a oferit ajutor și l-a îndepărtat. Îmi pare rău că nu am cerut ajutor mai devreme”, povestește protagonista, rolul căreia este jucat de o actriță a Teatrului Național „Mihai Eminescu”.

Mesajul spotului social este adresat tuturor victimelor violenței în familie, care sunt încurajate să raporteze toate cazurile de abuz la numărul unic de urgenţă 112 sau la telefonul de încredere 08008 8008.

„Suntem alături, pentru că siguranța și viața ta contează. Sună la orice oră la 112 sau la telefonul de încredere 0 8008 8008. La Centrul de Justiție Familială vei fi ajutată și protejată de polițiști, medici, psihologi și alți specialiști calificați, care te vor consulta gratuit și vor fi alături de tine pe toată durata procesului de asistență și protecție. Știm prin ce treci și te vom ajuta să depășești aceste momente grele”, transmite MAI.

Prin lansarea acestui nou spot social, MAI continuă campania de sensibilizare a societăţii şi de încurajare a victimelor violenţei în familie pentru a raporta abuzurile şi să apeleze la ajutorul autorităţilor. Spotul precedent era adresat victimelor violenţei sexuale, iar îndemnul a rămas același: „Nu ești singură! Nu este vina ta! Ai încredere în puterea ta!”. 

„Prin lansarea aceastei campanii ne propunem să informăm, sensibilizăm şi să atragem atenţia societăţii asupra tuturor formelor de violenţă în familie care există, inclusiv a celei psihologice, care în ţara noastră nu este percepută ca formă a violenţei în familie”, notează MAI.

Conform datelor Ministerului de Interne, în perioada ianuarie – noiembrie 2023 au fost înregistrate 766 de cazuri de violență în familie, 11 dintre ele fiind soldate cu vătămarea corporală gravă şi decesul victimei. În anul 2022, 24 de femei şi-au pierdut viaţa urmare a acţiunilor violente în mediul familial.

Pentru a proteja victimele violenţei în familie, în 2023 au fost monitorizate 635 de ordonanțe de protecţie, emise de către instanţele judecătoreşti, dintre care în 554 de cazuri este vorba de monitorizare prin intermediul brățărilor electronice, aplicate agresorilor.

 

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.