Bruxelles-ul va propune marţi izolarea profiturilor generate de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, intenţia fiind ca la final să strângă până la 15 miliarde de euro în beneficiul Ucrainei, informează un articol publicat în ediţia de marţi a Financial Times.
Planul iniţial al Executivului comunitar a trebuit să fie amânat mai multe luni, după ce mai multe state membre şi Banca Centrală Europeană au ridicat o serie de obiecţii de natură juridică şi financiară. Însă eşecul noilor eforturi ale SUA şi UE de a acorda un nou sprijin financiar Ucrainei a dat un nou impuls propunerilor care vizează folosirea banilor generaţi de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, au declarat pentru FT surse din apropierea discuţiilor.
„Este important să ne uităm la cum putem utiliza activele ruseşti imobilizate şi profituril generate de aceste active imobilizate pentru a sprijini Ucraina”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pentru Financial Times. Menţionând faptul că statele G7 au convenit să îngheţe activele până când Moscova va plăti pentru daunele provocate Ucrainei, Dombrovskis a susţinut că a venit timpul să ne uităm la cele mai bune modalităţi pentru ca, între timp, să utilizăm profiturile generate de aceste active imobilizate.
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.
Pentru a-i convinge pe sceptici, Comisia Europeană va cere, iniţial, depozitarilor centrali care deţin active ale Băncii Centrale a Rusiei să plaseze profiturile generate de aceste active în conturi separate, au dezvăluit sursele citate de Financial Times. În cea de a doua etapă a planului, profiturile vor fi mutate la bugetul comun al UE pentru a ajuta la sprijinirea Ucrainei.
Potrivit planului Bruxelles-ului, vor fi vizate numai sumele generate de pe urma activelor Băncii Centrale a Rusiei îngheţate în UE. Comisia Estimează că aceste active ar putea genera între trei şi 15 miliarde de euro pe an între 2023 şi 2027, însă oficialii au avertizat că suma finală va depinde de modul cum vor evolua dobânzile în această perioadă.
Multe din aceste active sunt la casa de compensare Euroclear Ltd., unde au generat venituri de aproape trei miliarde de euro până în primele nouă luni ale acestui an.
Însă este nevoie ca statele membre UE să aprobe în unanimitate acest plan, precum şi paşii următori de implementare, înainte ca banii să poată fi trimişi Kievului. Ungaria a anunţat că va bloca noi fonduri europene pentru Ucraina, înaintea summitului european de joi.
În pofida obiectivului limitat al propunerii, care vizează numai profiturile şi nu activele îngheţate propriu-zise, experţii au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile legale şi financiare. Având în vedere importanţa sistemică a Euroclear, care în 2022 avea în custodie active în valoare de 35.600 de miliarde de euro, „cu siguranţă asta ar declanşa incertitudine şi temeri cu efect imediat pe pieţele financiare”, a declarat Armin Steinbach, profesor de drept şi economie la HEC Paris.
De asemenea, Banca Centrală Europeană a avertizat că utilizarea dobânzilor generate de activele ruseşti ar putea încuraja deţinătorii de rezerve valutare să întoarcă spatele monedei euro. Un alt risc este ca Rusia să răspundă prin sechestrarea activelor ruseşti ale companiilor occidentale, lucru pe care ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, ameninţă de mult timp să îl facă.
Comisia Europeană este conştientă de aceste riscuri şi sugerează că o anumită parte din fonduri să fie pusă deoparte pentru gestionarea riscurilor, susţin sursele citate de Financial Times.
UE încearcă să strângă 15 miliarde de euro pentru Ucraina din activele ruseşti îngheţate
Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.
Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.
„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.
Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.
Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Roaming cu UE. La ce sa atragi atenția! Moldovenii care sună din UE în Moldova, taxați conform tarifelor internaționale
-
2Gaura neagră a economiei! 867 milioane de dolari dispăruți într-un trimestru
-
3Moldova a plătit dublu pentru lumină. Importurile de energie au sărit ca valoare
-
4Raport UE șocant. Calea ferată a Moldovei este practic nefuncțională
-
5Peste 36 000 de lei pe lună pentru o familie: Moldova, mai scumpă decât Ucraina și aproape de România