Bruxelles-ul va propune marţi izolarea profiturilor generate de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, intenţia fiind ca la final să strângă până la 15 miliarde de euro în beneficiul Ucrainei, informează un articol publicat în ediţia de marţi a Financial Times.
Planul iniţial al Executivului comunitar a trebuit să fie amânat mai multe luni, după ce mai multe state membre şi Banca Centrală Europeană au ridicat o serie de obiecţii de natură juridică şi financiară. Însă eşecul noilor eforturi ale SUA şi UE de a acorda un nou sprijin financiar Ucrainei a dat un nou impuls propunerilor care vizează folosirea banilor generaţi de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, au declarat pentru FT surse din apropierea discuţiilor.
„Este important să ne uităm la cum putem utiliza activele ruseşti imobilizate şi profituril generate de aceste active imobilizate pentru a sprijini Ucraina”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pentru Financial Times. Menţionând faptul că statele G7 au convenit să îngheţe activele până când Moscova va plăti pentru daunele provocate Ucrainei, Dombrovskis a susţinut că a venit timpul să ne uităm la cele mai bune modalităţi pentru ca, între timp, să utilizăm profiturile generate de aceste active imobilizate.
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.
Pentru a-i convinge pe sceptici, Comisia Europeană va cere, iniţial, depozitarilor centrali care deţin active ale Băncii Centrale a Rusiei să plaseze profiturile generate de aceste active în conturi separate, au dezvăluit sursele citate de Financial Times. În cea de a doua etapă a planului, profiturile vor fi mutate la bugetul comun al UE pentru a ajuta la sprijinirea Ucrainei.
Potrivit planului Bruxelles-ului, vor fi vizate numai sumele generate de pe urma activelor Băncii Centrale a Rusiei îngheţate în UE. Comisia Estimează că aceste active ar putea genera între trei şi 15 miliarde de euro pe an între 2023 şi 2027, însă oficialii au avertizat că suma finală va depinde de modul cum vor evolua dobânzile în această perioadă.
Multe din aceste active sunt la casa de compensare Euroclear Ltd., unde au generat venituri de aproape trei miliarde de euro până în primele nouă luni ale acestui an.
Însă este nevoie ca statele membre UE să aprobe în unanimitate acest plan, precum şi paşii următori de implementare, înainte ca banii să poată fi trimişi Kievului. Ungaria a anunţat că va bloca noi fonduri europene pentru Ucraina, înaintea summitului european de joi.
În pofida obiectivului limitat al propunerii, care vizează numai profiturile şi nu activele îngheţate propriu-zise, experţii au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile legale şi financiare. Având în vedere importanţa sistemică a Euroclear, care în 2022 avea în custodie active în valoare de 35.600 de miliarde de euro, „cu siguranţă asta ar declanşa incertitudine şi temeri cu efect imediat pe pieţele financiare”, a declarat Armin Steinbach, profesor de drept şi economie la HEC Paris.
De asemenea, Banca Centrală Europeană a avertizat că utilizarea dobânzilor generate de activele ruseşti ar putea încuraja deţinătorii de rezerve valutare să întoarcă spatele monedei euro. Un alt risc este ca Rusia să răspundă prin sechestrarea activelor ruseşti ale companiilor occidentale, lucru pe care ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, ameninţă de mult timp să îl facă.
Comisia Europeană este conştientă de aceste riscuri şi sugerează că o anumită parte din fonduri să fie pusă deoparte pentru gestionarea riscurilor, susţin sursele citate de Financial Times.
UE încearcă să strângă 15 miliarde de euro pentru Ucraina din activele ruseşti îngheţate


Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, în perioada 2019–2022, aceasta a acceptat de 42,5 milioane de lei proveniți din fonduri ilegale pentru finanțarea activităților partidului Șor în Găgăuzia – bani virați „dintr-un grup infracțional organizat, în principal din Federația Rusă, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova.
Ulterior, în aprilie 2024, dosarul a fost înaintat în judecată pe baza acestor date, iar Guțul riscă o pedeapsă de 9 ani de pușcărie și interdicție de a deține funcții publice, conform solicitărilor procurorilor.
Investigațiile jurnaliștilor RISE Moldova, OCCRP și Washington Post arată că Șor a coordonat operațiuni de influență finanțate din Rusia, inclusiv plăți directe către alegători: în 2023 a investit peste 200.000 USD doar în campanii de publicitate pe Facebook, a fost implicat în distribuirea de plăți estimate la 15 milioane USD către aproximativ 130.000 de cetățeni moldoveni și a subsidizat proiecte infrastructurale (OrheiLand, GagauziaLand etc.) prin fundația sa – toate acestea cu scopul de a promova agenda pro-rusă.
Astfel, 42,5 milioane lei, echivalentul a 2,2 mil. EUR au fost transferați Evgheniei Guțul între 2019–2022, pe care aceasta i-a gestionat pentru activitățile partidului în Găgăuzia
Ilan Șor, acuzat de finanțări ilegale în campaniile politice, a investit zeci de milioane USD în influență media și plăți directe către cetățeni, fără ca acestea să fie legate oficial de campania Găgăuzii, dar cu impact clar asupra regiunii.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Compania unui fost pilot militar moldovean zguduie aviația românească – devine numărul doi
-
2CFM scoate la rampă 721 de vagoane pentru salvarea sezonului agricol
-
3Sancțiunile, făcute praf! Rusia primește piese de avion pe bandă rulantă. Moldova, prinsă în schemă
-
4Scandal bancar încheiat cu radiere: Investprivatbank „evaporată” cu tot cu creanțe
-
5Piața de capital a Moldovei trăiește doar în PowerPoint și strategii! Autoritățile promit 1,5 miliarde de lei pe hârtie









