Scădere dramatică a cererii mondiale de petrol. Prețurile la carburanți se vor duce în jos

Cererea mondială de petrol a încetinit “drastic” în trimestrul al patrulea din 2023, iar țările din afara cartelului OPEC+ vor putea să satisfacă toate creșterile de consum așteptate pentru anul viitor, a declarat joi Agenția Internațională pentru Energie, organismul de supraveghere a energiei din Occident, scrie Financial Times.

Combinația dintre cererea internațională slabă și creșterea ofertei din partea țărilor care nu fac parte din Opec+, cum ar fi SUA, va continua, a semnalat Agenția Internațională pentru Energie (AIE) în actualizarea sa periodică privind piața.

Acești factori au împins deja prețul petrolului sub 75 de dolari pe baril, de la aproape 100 de dolari în septembrie, în timp ce influența Opec+ a slăbit, reducerile recente ale producției ducând cota sa de piață la 51%.

Acesta este cel mai mic nivel de la crearea, în 2016, a cartelului extins, care include membri Opec plus țări precum Rusia, Mexic și Azerbaidjan.

Previzionând că “creșterea cererii globale de petrol va încetini drastic” în trimestrul actual, AIE a spus că cererea va fi cu aproape 400.000 de barili pe zi mai mică pentru această perioadă decât anticipase chiar luna trecută.

Aceasta a adăugat că acest lucru reflectă “deteriorarea climatului macroeconomic”, cu rate ale dobânzii mai mari și o “revenire în scădere de la minimele aduse de pandemie”.

De asemenea, organismul de supraveghere a remarcat că oferta record din SUA și producția în creștere a unor producători precum Guyana și Brazilia vor crește cu 1,2 milioane de barili pe zi în 2024 – mai mult decât cele 1,1 milioane de barili pe zi prevăzute pentru creșterea cererii.

AIE spune că SUA, care produce deja 20 de milioane de barili pe zi, va rămâne principala sursă de creștere a ofertei anul viitor.

În condițiile în care astfel de creșteri vor fi puse în funcțiune, reducerile de 2,2 milioane de barili pe zi anunțate de Opec+ luna trecută – și care urmează să intre în vigoare în primul trimestru din 2024 – nu au reușit până acum să revigoreze cotațiile petrolului.

AIE se așteaptă acum ca creșterea cererii de petrol să se prăbușească de la o rată anuală de 2,8 milioane de barili pe zi în al treilea trimestru din 2023 la 1,9 milioane de barili pe zi în acest trimestru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #scadere #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației din Republica Moldova va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va reveni în intervalul țintit de Banca Națională abia în trimestrul al treilea din 2027. BNM și-a revizuit în creștere prognozele pentru următorii doi ani și anticipează o inflație medie de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027. Estimările sunt mai mari cu 0,2 și, respectiv, 0,4 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

Potrivit BNM, accelerarea inflației este alimentată atât de cererea robustă de consum, cât și de șocurile persistente din zona ofertei. În aceste condiții, banca centrală consideră necesară continuarea politicii monetare restrictive pentru a readuce inflația în intervalul de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Rata anuală a inflației va crește pe parcursul anului 2026, iar din primul trimestru al anului 2027 va intra pe o traiectorie descendentă. Totuși, aceasta va rămâne peste limita superioară a intervalului urmărit de BNM până la sfârșitul trimestrului al doilea din 2027.

În luna iunie 2026, inflația anuală a constituit 6,51%, în scădere cu 0,25 puncte procentuale față de luna precedentă. Pe ansamblul trimestrului al doilea, aceasta a ajuns la 6,68% și a depășit nivelul anticipat anterior.

BNM explică evoluția prin creșterea prețurilor la carburanți și la serviciile de transport, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Scumpirea combustibililor a produs efecte indirecte mai puternice decât se anticipa asupra prețurilor altor mărfuri și servicii.

Noua prognoză include și posibile majorări ale tarifelor reglementate în trimestrul al treilea din 2026, precum și introducerea în marja comercială a produselor petroliere a contribuției destinate formării stocurilor de urgență.

Presiuni suplimentare ar urma să vină din partea prețurilor internaționale la produsele alimentare, a inflației importate, a cererii interne și a modificării accizelor la începutul anilor 2027 și 2028.

Datele prezentate de BNM indică o cerere internă puternică. În trimestrul al doilea, transferurile de bani din străinătate în favoarea persoanelor fizice au crescut cu 26,32% față de perioada similară a anului trecut, iar creditele acordate populației în lei s-au majorat cu 13,1%.

Creditarea a fost susținută în special de împrumuturile pentru consum și achiziția de locuințe. BNM avertizează că această cerere robustă de finanțare poate menține presiunile inflaționiste pe termen scurt și mediu.

În același timp, comerțul cu amănuntul a crescut în lunile aprilie–mai cu 19,6%, cel cu ridicata – cu 11,4%, iar producția industrială – cu 9,4%. Producția agricolă a avansat cu 9,2% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă din 2025.

Printre riscurile care pot provoca o inflație mai mare, BNM enumeră escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor petrolului și gazelor, războiul din Ucraina, temperaturile extreme și fragmentarea comerțului internațional.

La nivel intern, principalele incertitudini sunt legate de momentul și amploarea majorării tarifelor reglementate, recolta agricolă, prețurile fructelor și legumelor, finanțarea externă, politica fiscală și reforma salarizării în sectorul bugetar.