Scădere dramatică a cererii mondiale de petrol. Prețurile la carburanți se vor duce în jos

Cererea mondială de petrol a încetinit “drastic” în trimestrul al patrulea din 2023, iar țările din afara cartelului OPEC+ vor putea să satisfacă toate creșterile de consum așteptate pentru anul viitor, a declarat joi Agenția Internațională pentru Energie, organismul de supraveghere a energiei din Occident, scrie Financial Times.

Combinația dintre cererea internațională slabă și creșterea ofertei din partea țărilor care nu fac parte din Opec+, cum ar fi SUA, va continua, a semnalat Agenția Internațională pentru Energie (AIE) în actualizarea sa periodică privind piața.

Acești factori au împins deja prețul petrolului sub 75 de dolari pe baril, de la aproape 100 de dolari în septembrie, în timp ce influența Opec+ a slăbit, reducerile recente ale producției ducând cota sa de piață la 51%.

Acesta este cel mai mic nivel de la crearea, în 2016, a cartelului extins, care include membri Opec plus țări precum Rusia, Mexic și Azerbaidjan.

Previzionând că “creșterea cererii globale de petrol va încetini drastic” în trimestrul actual, AIE a spus că cererea va fi cu aproape 400.000 de barili pe zi mai mică pentru această perioadă decât anticipase chiar luna trecută.

Aceasta a adăugat că acest lucru reflectă “deteriorarea climatului macroeconomic”, cu rate ale dobânzii mai mari și o “revenire în scădere de la minimele aduse de pandemie”.

De asemenea, organismul de supraveghere a remarcat că oferta record din SUA și producția în creștere a unor producători precum Guyana și Brazilia vor crește cu 1,2 milioane de barili pe zi în 2024 – mai mult decât cele 1,1 milioane de barili pe zi prevăzute pentru creșterea cererii.

AIE spune că SUA, care produce deja 20 de milioane de barili pe zi, va rămâne principala sursă de creștere a ofertei anul viitor.

În condițiile în care astfel de creșteri vor fi puse în funcțiune, reducerile de 2,2 milioane de barili pe zi anunțate de Opec+ luna trecută – și care urmează să intre în vigoare în primul trimestru din 2024 – nu au reușit până acum să revigoreze cotațiile petrolului.

AIE se așteaptă acum ca creșterea cererii de petrol să se prăbușească de la o rată anuală de 2,8 milioane de barili pe zi în al treilea trimestru din 2023 la 1,9 milioane de barili pe zi în acest trimestru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #scadere #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul comercial dintre SUA și China escaladează din nou. Ministerul Finanțelor din China a anunțat majorarea tarifelor vamale pentru importurile din Statele Unite de la 84% la 125%, ca răspuns la ultimele măsuri agresive impuse de Washington. Într-un mesaj cu subînțeles clar, autoritățile chineze au transmis că nu vor mai răspunde provocărilor viitoare venite din partea fostului președinte Donald Trump, notează The Wall Street Journal.

„Într-un război al tarifelor nu există învingători”, a declarat președintele Xi Jinping într-o întâlnire cu premierul Spaniei, Pedro Sánchez. Xi a subliniat că China se bazează pe forțele proprii și nu se teme de presiuni incorecte, iar în același timp a făcut apel la cooperare cu Uniunea Europeană pentru a combate „intimidarea unilaterală”.

Noua taxă de 125% impusă de Beijing vine ca replică directă la anunțul administrației Trump, care a crescut la rândul său tarifele pentru importurile din China până la 145%, adăugând 125% peste un tarif inițial de 20%. Justificarea americană: lipsa de reacție a Beijingului în combaterea traficului internațional cu fentanil.

Între timp, Trump a amânat pentru 90 de zile aplicarea unor taxe majorate pentru alte țări, însă un nou tarif general de 10% pentru toate importurile a intrat deja în vigoare, iar tarifele de 25% pentru oțelul, aluminiul și autoturismele provenite din Canada și Mexic au fost păstrate.

În 2024, comerțul bilateral dintre SUA și China a însumat 582 miliarde de dolari, China furnizând 13% din totalul importurilor americane. Însă, potrivit The Wall Street Journal, conflictul comercial deja își face simțite efectele: companiile americane anulează comenzi, iar furnizorii chinezi trimit muncitorii în concedii forțate.

Printre cei afectați se numără și Arlen Nerkessyan, importator de echipamente de bucătărie din California, care a declarat că și-a anulat ultima comandă, dar prea târziu: „Dacă nu se încheie acest război, acesta va fi ultimul meu import din China”. El spune că, pentru a supraviețui, va fi nevoit să concedieze majoritatea celor nouă angajați ai săi și să reducă drastic cheltuielile.

Bloomberg notează că și Amazon a suspendat comenzi pentru șezlonguri, scutere, aparate de aer condiționat și alte produse fabricate în China și Asia, în urma anunțului de pe 2 aprilie privind noile tarife.

Escaladarea rapidă a conflictului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii ar putea avea efecte globale masive, afectând lanțurile de aprovizionare și accelerând procesul de decuplare economică între SUA și China.