Țara care ignoră sancțiunile occidentale și cumpără petrol rusesc la preț redus. A economisit două miliarde de dolari

18 Dec. 2023, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2023, 16:48 // Actual //  bani.md

Turcia şi companiile din această ţară au economisit în 2023 aproximativ două miliarde de dolari la facturile de energie majorând importurile de produse petroliere şi de petrol rusesc vândut la preţ redus, arată calculele Reuters pe baza datelor LSEG şi a estimărilor traderilor, iar Ankara vrea să cumpere şi mai mult de la vecina ei, în pofida sancţiunilor occidentale.

În emisfera vestică, Turcia a devenit cel mai mare importator de energie din Rusia, după ce Europa a interzis cea mai mare parte a importurilor de petrol şi gaze din Rusia, în urmă cu un an, după invadarea Ucrainei. China şi India au importat cantităţi mai mari din Rusia decât Turcia, dar apropierea Ankarei de porturile ruseşti o ajută să economisească mai mult decât alţi cumpărători, datorită transportului mai ieftin.

Livrările de ţiţei rusesc Urals către Turcia au crescut în noiembrie la nivelul record de 400.000 barili pe zi (bpd), reprezentând 14% din exporturile pe mare de ţiţei rusesc de luna trecută, arată calculele Reuters.

Oficialii de la Ministerul Energiei din Rusia nu au dorit să comenteze informaţia, în timp ce Ministerul turc al Energiei şi rafinăriile Turpas şi STAR nu au răspuns solicitărilor de a face comentarii.

În următoarele luni livrările către Turcia ar urma să crească şi mai mult, după ce producătorul rus de petrol Lukoil a semnat un acord cu firma Socar pentru a rafina până la 200.000 bpd la rafinăria turcă STAR deţinută de Socar, susţin traderii.

În plus, Turcia importă din Rusia motorină, păcură, combustibili marini şi kerosen, iar aceste importurile au crescut cu 200% în perioada ianuarie-noiembrie 2023, la aproximativ 0,29 milioane bpd.

Turcia a plătit mai puţin cu 25-150 de dolari pe tonă pentru motorina rusească anul acesta, faţă de nivelul similar al preţurilor în regiunea mediteraneeană, conform traderilor. Pentru un baril de ţiţei, beneficiază de discounturi între 5-20 dolari. Importurile mai ieftine de energie au ajutat Ankara să-şi reducă deficitul comercial şi să atenueze presiunile asupra monedei naţionale, care anul acesta s-a devalorizat cu 30%.

Mulţi activişti şi susţinători ai Ucrainei acuză Turcia că ajută Rusia să-şi vândă produsele către Europa ocolind sancţiunile. Ţara a dezminţit acuzaţiile şi susţine că exportă combustibili rafinaţi din diverse tipuri de ţiţei.

De asemenea, Moscova şi Ankara discută înfiinţarea unui pentru gazele ruseşti în Tucia, după reducerea semnificativă a achiziţiilor de către UE. Planul serveşte visului Ankarei de a deveni un un distribuitor major de energie în Europa de Sud. Rusia vede acest hub ca un mod de a redirecţiona exporturile sale de gaze din Europe sau de a vinde indirect gaze către UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.