Un teren de joacă, amenajat de A.S.I.C.S. la Gara Chișinău

21 Dec. 2023, 11:42
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
21 Dec. 2023, 11:42 // Slider //  MD Bani

Timpul de așteptare a trenului pentru copii, dar și părinții lor va fi mai plăcut de acum încolo, după ce în interiorul Gării Chișinău a fost inaugurat un teren de joacă. Proiectul a fost susținut și finanțat de către Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.), la solicitarea Căii Ferate din Moldova.

VICTORIA KRIUKOVA, director A.S.I.C.S.

„Apreciem mult modernizarea prin care trece acum Calea Ferată din Moldova. Dorim ca pasagerii să aibă parte de condiții europene, iată de ce am decis să susținem inițiativa CFM-ului de a amenaja aici un teren de joacă. De astăzi pentru micuții și părinții lor timpul de așteptare va fi mult mai interesant și plăcut”.

DMITRI PROHNIȚCHI, șeful Serviciului Comercial al CFM

„Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Republica Moldova se bucură mult de un parteneriat frumos cu Asociația obștească A.S.I.C.S. care a adus aportul său la amenajarea unui teren de joacă în Gara Feroviară Chișinău. Deoarece în ultimi ani a crescut fluxul de pasageri, 120 de mii de anual, iar 30% dintre aceștia sunt copii, ne-am gândit că ar fi frumos să amenajăm un loc pentru distracție, pentru ca timpul de așteptare a trenului să fie mai plăcut”.

Călătorii, în special părinții cu copii, apreciază inițiativa de a le crea condiții micilor pasageri, atât timp cât sunt în așteptarea trenului.

“Am călătorit foarte mult cu copiii, mai ales cu trenul. Deși în Republica Moldova trenurile nu întârzie, acest timp petrecut cu copiii pe peron, înainte de plecare, trece foarte greu, pentru că micuții sunt plini de energie și sunt mereu tentați de a explora lucruri noi, iar un astfel de teren de joacă, evident, facilitează această perioadă de așteptare.”

„De obicei, copiii suportă foarte greu drumul. Dar aici, în această gară, e foarte bine, e bine că există acest teren de joacă”, a menționat o altă mamă care, la fel, a rămas încântată de terenul de joacă amenajat în interiorul Gării din Chișinău.

Și micuții sunt entuziasmați de ce au găsit pe platforma de joacă:

“Îmi place foarte mult acest castel, îmi place acest tobogan pentru că e foarte plăcut.”

 

„Mie îmi place acest aragaz de jucărie, care funcționează ca unul adevărat. În orașul unde locuiesc eu, în Kiev, nu am întâlnit o astfel de bucătărie care să fie funcțională.”

Proiectul inițiat de Căile Ferata din Moldova și susținut de A.S.I.C.S. ar putea fi extins.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.