A.S.I.C.S. – ajutor de 60 000 de lei pentru familia moldoveanului decedat în Israel

Trei fetițe, una mai mică decât cealaltă și o soție văduvită care s-a pomenit în față cu un ocean de durere și altul de greutăți! Asta a lăsat în urmă moldoveanul Petru Boșcov, victimă a atacurilor teroriste din Israel.

Dimineața zilei de 7 octombrie 2023 a început pentru Aliona Boșcov ca o zi obișnuită de sâmbătă, pe care femeia urma să o petreacă alături de fiicele sale de 9, 7 și 3 ani. Nimic nu prevestea tragedia care urma să-i dea viața peste cap. Mai târziu, avea să afle o veste care i-a năruit toate planurile de viitor, iar în locul viselor s-a așternut durerea, disperarea și incertitudinea.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boșcov

”Soțul meu muncea de mai bine de un an în Israel. În ziua tragediei se afla la doi kilometri de Fâșia Gaza, în kibuț. Când s-a dat alarma a alergat în adăpostul subteran al casei. Teroriștii însă au aruncat o bombă în casa lor care a explodat. Am aflat că a murit abia peste două zile…”

Visul celor doi soți era să-și procure propria locuință, în care să-și crească cele trei fetițe. În prezent, Aliona a rămas să-și crească micuțele într-o garsonieră, oferită în folosință de sora bărbatului decedat. Femeia însă este conștientă că nu va putea rămâne la nesfârșit în această cameră.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boscov

”A decis să plece la muncă peste hotare mai mult pentru fetițe. Am vrut să le facem un viitor mai bun, să cumpărăm o casă a noastră. El a decedat însă, iar acum am ajuns să mă gândesc că trebuie să plec peste hotare. Dar cum să-mi las fetele?”

Aliona muncește în calitate de ajutor de educator la o grădiniță din Capitală pe un salariu care nu îi ajunge nici pentru strictul necesar al unei familii.

Aliona Boșcov, văduva lui Petru Boșcov

”Salariul meu variază între 5 000 și 5 500 de lei. Cu acești bani pot achita doar serviciile comunale, școala, grădinița. În rest ce le mai trebuie fetelor, hăinuțe și multe altele – nu-mi ajunge. E foarte dureros, nici acum nu pot crede că soțul nu e. Încă aștept că o să sune, că o să vină acasă. Fetița mai mică întreabă cel mai des unde e…”.

Imediat ce a aflat despre această tragedie, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului a decis să acorde suport soției și celor trei fetițe pe care le-a lăsat în urmă Petru Boșcov.

Victoria Kriukova, director A.S.I.C.S.

”Nu am putut rămâne indiferenți la tragedia prin care treceți și am decis să vă susținem financiar. Veți primi lunar 5 000 de lei din partea A.S.I.C.S. – în total 60 000 de lei pe parcursul unui an. Cel mai important este că vrem să vă arătăm prin acest gest că, oricât de greu ar fi, mereu se vor găsi oameni care vă vor susține moral și financiar. Sperăm din toată inima că nu veți fi nevoită să plecați peste hotare și veți rămâne lângă copii dvs, pentru că ei sunt cea mai mare bogăție”.

Susținem pentru că ne pasă!

#vaduva #A.S.I.C.S.#ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.