BNM sărbătorește 30 de ani de la fondare. Ce evenimente organizează astăzi

Pe data de 4 iunie BNM sărbătorește 30 de ani de la fondare, în acest context, Banca Națională a Moldovei dă startul mai multor evenimente.

„4 iunie este o dată esențială în afirmarea independenței Republicii Moldova. Cu 30 de ani în urmă a fost înființată Banca Națională a Moldovei, iar astfel au fost puse bazele sistemului bancar, fără de care nu a fost posibilă inițierea tranziției la economia de piață. În acest răstimp, sistemul bancar a fost supus multor teste, am acumulat cunoștințe, experiență și am certitudinea că vom continua calea reformelor cu tenacitate și responsabilitate, construind un sistem bancar puternic, transparent și demn de încredere, așa cum ne dorim”, subliniază Octavian Armașu, guvernator al BNM.

Începând cu ziua de astăzi, 1 iunie, banca centrală va lansa seria video „Oamenii BNM”. Respectiv, pe parcursul a 30 de zile, pe platformele sale de comunicare va fi publicată câte o poveste a unui angajat, care își va împărtăși experiența de membru al echipei Băncii Naționale, precum și momente din viața personală.

De asemenea, în contextul Zilei Internaționale a Copilului, BNM va organiza activități online pentru preșcolarii din diferite colțuri ale țării „În lumea lui Bănuț”. Acesta este genericul evenimentului de educație financiară, în cadrul căruia copiii vor lua cunoștință într-o manieră ușor accesibilă de istoria banilor, semnele de siguranță ale monedei naționale și vor face un tur virtual al BNM.

Pe data de 4 iunie, când va fi marcată aniversarea a 30-a de la fondarea BNM, va fi organizată conferința de nivel înalt „Recuperarea economică în post-pandemie: realități și perspective „. Evenimentul va reuni oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale din alte state, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți economici. Conferința va oferi oportunitatea unui schimb dinamic de opinii și experiență cu privire la rolul băncilor centrale și cel al comunității bancare în sprijinul economiei după criza pandemică.

La conferință vor fi discutate aspecte ce țin de provocările post-pandemie ale băncilor centrale, abordarea riscului sistemic, cadrul de menținere a stabilității financiare ș.a. Astfel, conferința își propune să releve modul în care ne-a schimbat pandemia și posibilitățile unei dezvoltări ulterioare corespunzătoare.

Reuniunea se va desfășura on-line și va fi transmisă în direct pe toate platformele de comunicare ale Băncii Naționale (pagina web, Facebook, Youtube), dar și pe https://rlive.md/

#30 de ani #activitati #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.