BNM sărbătorește 30 de ani de la fondare. Ce evenimente organizează astăzi

Pe data de 4 iunie BNM sărbătorește 30 de ani de la fondare, în acest context, Banca Națională a Moldovei dă startul mai multor evenimente.

„4 iunie este o dată esențială în afirmarea independenței Republicii Moldova. Cu 30 de ani în urmă a fost înființată Banca Națională a Moldovei, iar astfel au fost puse bazele sistemului bancar, fără de care nu a fost posibilă inițierea tranziției la economia de piață. În acest răstimp, sistemul bancar a fost supus multor teste, am acumulat cunoștințe, experiență și am certitudinea că vom continua calea reformelor cu tenacitate și responsabilitate, construind un sistem bancar puternic, transparent și demn de încredere, așa cum ne dorim”, subliniază Octavian Armașu, guvernator al BNM.

Începând cu ziua de astăzi, 1 iunie, banca centrală va lansa seria video „Oamenii BNM”. Respectiv, pe parcursul a 30 de zile, pe platformele sale de comunicare va fi publicată câte o poveste a unui angajat, care își va împărtăși experiența de membru al echipei Băncii Naționale, precum și momente din viața personală.

De asemenea, în contextul Zilei Internaționale a Copilului, BNM va organiza activități online pentru preșcolarii din diferite colțuri ale țării „În lumea lui Bănuț”. Acesta este genericul evenimentului de educație financiară, în cadrul căruia copiii vor lua cunoștință într-o manieră ușor accesibilă de istoria banilor, semnele de siguranță ale monedei naționale și vor face un tur virtual al BNM.

Pe data de 4 iunie, când va fi marcată aniversarea a 30-a de la fondarea BNM, va fi organizată conferința de nivel înalt „Recuperarea economică în post-pandemie: realități și perspective „. Evenimentul va reuni oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale din alte state, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți economici. Conferința va oferi oportunitatea unui schimb dinamic de opinii și experiență cu privire la rolul băncilor centrale și cel al comunității bancare în sprijinul economiei după criza pandemică.

La conferință vor fi discutate aspecte ce țin de provocările post-pandemie ale băncilor centrale, abordarea riscului sistemic, cadrul de menținere a stabilității financiare ș.a. Astfel, conferința își propune să releve modul în care ne-a schimbat pandemia și posibilitățile unei dezvoltări ulterioare corespunzătoare.

Reuniunea se va desfășura on-line și va fi transmisă în direct pe toate platformele de comunicare ale Băncii Naționale (pagina web, Facebook, Youtube), dar și pe https://rlive.md/

#30 de ani #activitati #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.