Topul evenimentelor economice care au marcat anul 2023

31 Dec. 2023, 06:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Dec. 2023, 06:02 // Actual //  bani.md

1.UE lansează negocierile de aderare cu Moldova

În data de 16 decemebrie UE lansează negocierile de aderare cu Republica Moldova. Acestea se duc pe 35 de capitole. Or, Republica Moldova a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute în cele 9 recomandări formulate de Comisia Europeană. Pe trei domenii țara înregistrează carențe. Este vorba de: 1.asigurarea unui proces transparent și meritocratic în numirea membrilor care au trecut evaluarea integrității, așa-numitul vetting, la Curtea Supremă de Justiție 2.deoligarhizarea 3. alocarea resurselor necesare Procuraturii Anticorupție. Negocierile de aderare la UE pot dura între 7-12 ani sau chiar 30 cum e cazul Turciei

2.Demisia anului

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România. Lui Armașu i s-a invocat sabotarea recuperării banilor furați din bănci în anul 2014.

3.Aprecierea monedei naționale

În anul 2023 leul moldovenesc s-a apreciat cu 9,2% față de dolarul american, la 19,15 lei, iar față de moneda unică europeană cu 5,1%, la 19,35 lei. Aprecierea s-a datorat excesului mare de valută, care periodic este cumpărată BNM. Acest lucru a fost generat de o cerere slabă de valută din partea importatorilor urmare a prăbușirii consumului, dar și ieftinirii resurselor energetice. Excesul de valută a fost generat și de intrările masive din partea finanțatorilor externi. Or, urmare a aprecieri leului, Ministerul de Finanțe spune că volumul total al finanțării externe va scădea cu 3,5 miliarde de lei, reprezentând o scădere de 16,4%, și se va situa la 18,2 miliarde de lei, comparativ cu cifra planificată anterior de 21,8 miliarde de lei. Un leu tare afectează exportatorii, care încasează mai puțin lei de pe urma livrărilor de mărfuri și produse.

4.Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului

Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului. În data de 20 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel cu privire la rezilierea contractului de concesionare a aeroportului din Chișinău companiei Avia Invest. Aeroportul a revenit în gestiunea statului în martie 2023. Autoritățile susțin că selectarea companiei, în 2013, ar fi avut loc cu încălcări, iar Avia Invest ar fi fost administrată indirect de oligarhul Ilan Șor. Guvernarea a acuzat concesionarul că nu a investit sumele promise în dezvoltarea aeroportului, iar fostul concesionar califică drept ilegală rezilierea contractului și acuză guvernarea de „atac raider”.

5.Reforma patentei

Peste 90% din toți cei 4.202 de foști patentari au tranzitat la activitate independentă și muncesc acum legal. Din 1 iulie au fost emise peste 2 milioane bonuri fiscale, cu suma totală de peste 325 milioane de lei. Tot în anul 2023, circa 50% din servicii digitalizate. Anul viitor se va ajunge la 75%. Din 525 de servicii pentru antreprenori, 48,2% sunt digitalizate. Din 252 de servicii digital pentru  antreprenori, 70% sunt solicitate de ei online, iar doar 30% încă la ghișeu.

6.Protestul fermierilor

La sfârșitul lunii noiembrie, fermierii au protest timp de două săptămâni și au avut întâlniri cu premierul Dorin Recean, președintele Maia Sandu și Ministrul Agricuturii, însă fără niciun rezultat. În data de 8 decembrie agricultorii au renunțat la protest. Printre revendicările fermierilor s-au numărat un moratoriu asupra penalităților și executării silite, compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb.

7.Criza curselor aeriene

În data de 14 decembrie, low-costerul Wizz Air a revenit pe Aeroportul din Chișinău, s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate. Totodată, în anul 2023 au fost lansate curse noi de pe Aeroportul Chișinău este vorba de Chișinău-Atena-Chișinău, Tbilisi și Baku. Iar din 2024 în republica Moldova vine și low-costerul german Eurowings. Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

8.Gazul de 10 lei promis de fugarul Șor și bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul

În preajma alegrilor locale din 5 noiembrie, fugarul Ilan Șor, condamnat în cazul furtului miliardului din 2014, dar și Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei au promis gaz cu 10 lei locuitorilor din Găgăuzia. Metanul ieftin așa și nu a mai ajuns. Or, potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov cei doi „generează știri, dar gaz pur și simplu nu au”. În rezultat, în data de 23 decembrie, ANRE i-a suspendat licența companiei Nordgaz pentru furtul gazului și falsificarea semnăturii unui angajat al regulatorului.

9.Economia Moldovei s-a dus în jos

În trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

10.Rezervele valutare ale BNM, la cel mai ridicat nivel din istoria țării

Rezerve valutare ale Băncii Naționale a Moldovei au atins un noi maxim istoric, în data de 15 decembrie, de 5,359 miliarde de dolari. Plasamentele în valori mobiliare au constituit 4,2 miliarde de dolari, disponibilitățile la termen – 1,1 miliarde de dolari, alte bănci centrale cu excepția BRI și FMI  – 588,6 milioane de dolari, iar plasamentele în băncile cu oficiile în străinătate – 518,2 milioane de dolari. Rezervele de aur ale Republicii Moldova valorau 4,7 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală