La fundul sacului! Exporturile de metan ale gigantului rus Gazprom au ajuns la nivelul anului 1985

Încercarea de a îngheța Europa pentru a obține concesii asupra Ucrainei a costat scump compania rusească Gazprom. După ce a pierdut cea mai mare piață externă, care înainte de război asigura 80% din exporturi și două treimi din veniturile Gazprom, monopolul rusesc al gazelor a revenit cu aproape patru decenii în trecut. Scrie MoscowTimes.

La sfârșitul anului 2023, Gazprom a vândut aproximativ 69 de miliarde de metri cubi de gaz pentru export – volumul minim din 1985, a calculat Reuters. Față de 2022 (100,9 miliarde de metri cubi), care a devenit deja cel mai rău an pentru companie din întreaga sa istorie, volumul de gaz pompat în străinătate a scăzut cu încă o treime. Și în comparație cu nivelurile de dinainte de război (185 de miliarde de metri cubi în 2021), exporturile Gazprom s-au prăbușit de trei ori.

Livrările către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul din a doua jumătate a anilor 1970. Spre comparație: în 1975, URSS a pompat 19,3 miliarde de metri cubi pe an în țările europene, iar în 1980, după încheierea unui contract major cu Germania, era deja de 54,8 miliarde.În anul trecut, China a achiziționat prin conducta Power of Siberia. record de 23 de miliarde de metri cubi. Acest lucru a compensat însă doar o opteme din exporturile anterioare către Uniunea Europeană (180 de miliarde de metri cubi).

„Acesta este fundul, anul acesta vom la cel mai mici volum al exporturilor și producției (de gaze), și vom continua să ne ridicăm de aici. Vestea proastă este că această respingere, creșterea suplimentară, va fi lentă”, a declarat Alexey Belogoriev, director de cercetare și dezvoltare la Institutul de Energie și Finanțe, la un forum de gaze la Moscova.

Kremlinul mizează pe China, propunându-i să mărească de 5 ori achizițiile de gaze, până la 100 de miliarde de metri cubi pe an. Dar, conform previziunilor, cererea de gaze importate în China va crește cu doar 80 de miliarde de metri cubi până în 2030, iar tot acest volum a fost deja contractat, inclusiv pentru gazul din Turkmenistan și GNL, subliniază Belogoriev.

Contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina expiră în 2024, ceea ce înseamnă că livrările către Europa ar putea continua să scadă. Va fi nerealist să restabilim volumele de export pierdute în următorii 10 ani, spune economistul șef al VEB, Andrei Klepach: „Chiar ținând cont de contractele existente și vânzările planificate către China, nu vom putea compensa pierderile de aproape 100 de miliarde de metri cubi. ”

Potrivit prognozei lui Belogoriev, odată cu scăderea livrărilor către Europa, exporturile către Turcia, de asemenea vor rămâne același nivel. Ce se va întâmpla cu cererea de gaze din China după 2030 este o întrebare deschisă, continuă expertul. Președintele Vladimir Putin invită constant Beijingul să construiască o nouă conductă, Puterea Siberiei-2. Și deși proiectul a fost discutat de două ori pe parcursul anului în negocieri cu președintele chinez Xi Jinping, contractul mult așteptat nu a fost încă semnat.

Potrivit South China Morning Post, piatra de moară a fost prețul: cumpărând deja gazul rusesc la jumătate din prețul Turciei și Europei, China mizează pe noi reduceri și, în plus, nu vrea să investească nici măcar un yuan în construcții. Potrivit Beijingului, factura de mai multe miliarde de dolari pentru conductă ar trebui plătită integral de Gazprom.

Cu toate acestea, odinioară puternică corporație de stat, care operează cele mai mari rezerve de gaze dovedite din lume, își poate permite cu greu un nou megaproiect. Pentru anul care s-a încheiat la 30 iunie 2023, Gazprom a suferit pierderi nete de un trilion de ruble, s-a trezit într-o criză de numerar și a fost forțată să consume două treimi din rezervele sale de numerar. La sfârșitul primei jumătăți a anului, producția Gazprom a scăzut cu un sfert față de nivelurile de dinainte de război – un record în istoria industriei interne de gaze.

Pentru a remedia bilanţul Gazprom, autorităţile cresc drastic tarifele la gaze în Rusia. Din iulie 2024 acestea vor crește cu 11,2%, iar din iulie 2025 cu încă 8,2%. Cumulat, prețurile la gaze pentru cetățeni vor crește cu 20% în doi ani și cu 34% de la începutul războiului.

Până în 2025, Gazprom s-ar putea confrunta cu încă un trilion de ruble în pierderi din cauza scăderii veniturilor, a sarcinii fiscale crescute și a necesității de a plăti programul de gazificare, a declarat Pavel Zavalny, șeful Comitetului pentru Energie al Dumei de Stat, în noiembrie. Potrivit acestuia, „nu vor fi exporturi”, dar costurile „rămân”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #export #criză #Gazprom #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.