Tornada scumpirilor s-a temperat! Inflația anuală a fost de 4,2% în 2023, iar în decembrie am avut deflație

Prețurile medii de consum în luna decembrie 2023 au înregistrat o creștere de 4,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție vine în contrast cu luna decembrie 2022, când creșterea anuală a fost semnificativ mai mare, ajungând la 30,2%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Comparând decembrie 2023 cu noiembrie 2023, s-a înregistrat o deflație, cu prețurile scăzând cu aproximativ 0,4%. Această scădere vine ca o schimbare semnificativă în tendința de creștere constantă a prețurilor înregistrată în ultimele luni.

În analiza pe întreg anul 2023, prețurile au cunoscut o creștere medie de 13,4%, cu cele mai semnificative creșteri înregistrate la serviciile prestate populației, cu o majorare de 21,8%. Produsele alimentare au avut o creștere de 13,2%, iar mărfurile nealimentare au crescut cu 8,1%.

În ceea ce privește produsele alimentare, s-a observat o creștere notabilă la fructe și legume, cu aproximativ 12%, carne și conserve din carne, lapte și produse lactate, care au înregistrat o creștere de peste 3%, iar pâinea a avut o creștere de 2,2%. În același timp, uleiul vegetal a înregistrat o diminuare de 21,1%, iar zahărul a scăzut cu 4,1%.

La mărfurile nealimentare, majorarea prețurilor la încălțăminte și confecții cu 9,6%, și respectiv, 5,8%, a contribuit la creșterea generală, alături de creșterea prețurilor la materialele pentru întreținerea și repararea locuinței cu 4,3%.

Serviciile prestate populației au cunoscut și ele schimbări semnificative, cu majorări considerabile la serviciile de alimentare cu apă și de canalizare (24,6%), serviciile transportului de pasageri (20,8%), și serviciile de alimentație publică (6,5%). De asemenea, tarifele reglementate de furnizare a energiei electrice au înregistrat o scădere notabilă de aproximativ 43%, iar serviciile de furnizare a gazelor naturale au scăzut cu 12,1%.

Menționăm că Guvernul a intervenit pentru a atenua impactul creșterii prețurilor, oferind compensații pentru consumatorii casnici la factura de energie, contribuind astfel la o atenuare de 1,3% a inflației medii anuale.

În ultima prognoză BNM estima o inflație anuală de 6% la sfârșitul anului 2023 și de 4,6% în anul 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alimente #inflație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.