Bogații de la Davos consideră că economia globală se îndreaptă spre o nouă normalitate

20 Ian. 2024, 10:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 10:57 // Actual //  bani.md

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că nu se aşteaptă la o revenire la ”normalitatea” economică în 2024, în ciuda faptului că a constatat o echilibrare a anumitor date în ultimele 12 luni, transmite CNBC.

Vorbind într-un panel al Bloomberg la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia, Lagarde a descris perioada post-pandemie drept ”ciudată, extraordinară şi greu de analizat” şi a identificat trei tendinţe care au început să se normalizeze anul trecut: consumul, comerţul şi inflaţia.

Pandemia a dus la scăderea cheltuielilor şi la creşterea economiilor oamenilor, în timp ce comerţul global a fost, de asemenea, perturbat.

În octombrie 2022, inflaţia din zona euro a atins 10,6%, dar a încetinit în 2023, ajungând la 2,9% în decembrie.

”În 2023 am văzut începutul normalizării. Când te uiţi la consum, de exemplu, în întreaga lume… consumul este încă o forţă motrice pentru creştere, dar vântul din spate de care am beneficiat, se estompează treptat”, a spus Lagarde vineri.

Consumul s-a diminuat, a spus ea, pe măsură ce piaţa muncii a devenit ceva mai puţin strânsă, iar economiile consumatorilor s-au redus.

Comerţul, între timp, a fost perturbat de preferinţa consumatorilor de a cumpăra servicii faţă de bunuri în 2021 şi 2022, a spus Lagarde.

”Dar acum începe să crească cu adevărat şi, în octombrie, am avut cifre comerciale globale care pentru prima dată în multe luni au crescut.”

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) se aşteaptă ca tranzacţiile comerciale să crească cu 3,3% în 2024, conform unei prognoze publicate în octombrie.

Lagarde a remarcat, de asemenea, încetinirea generală a inflaţiei în 2023.

”În întreaga lume, inflaţia este în scădere şi am văzut-o în noiembrie, atât în inflaţia generală, cât şi în inflaţia de bază. Deci, asta este ceea ce eu numesc normalizarea pe care am observat-o în 2023”, a spus ea, a spus Lagarde, adăugând oarecum criptic: ”Şi poate îmi veţi da cuvântul altă dată, să vorbesc despre asta că nu ne îndreptăm spre o normalitate.”

În decembrie, BCE a optat să menţină dobânzile neschimbate pentru a doua oară consecutiv, schimbându-şi perspectiva faţă de inflaţie de la ”menţinerea la un nivel prea ridicat pentru prea mult timp” la aşteptările că ”va încetini treptat în cursul anului viitor”.

Vorbind la acelaşi panel, directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, a fost de acord că economia ”poate se îndreaptă spre normalizare”, dar ea a descris-o ca ”nu este normală, deoarece creşterea comerţului este încă sub creşterea PIB-ului”.

Okonjo-Iweala a remarcat incertitudinile care fac ca prognoza să fie ”dificilă”, inclusiv conflicte geopolitice, perturbări în Marea Roşie şi alegeri din întreaga lume.

”O nouă normalitate”

Ministrul de Finanţe al Germaniei, Christian Lindner, a caracterizat situaţia economică actuală drept ”o nouă normalitate”.

Vorbind în cadrul aceluiaşi panel al World Economic Forum, el a spus: ”Privind ce va urma în următorii ani, Christine Lagarde a spus OK, suntem în proces de normalizare. Aş spune că asistăm la o nouă normalitate şi 2023 marchează această nouă normalitate.”

”Gândiţi-vă la cursa inteligenţei artificiale… gândiţi-vă la tensiunea geopolitică şi la ameninţarea fragmentării cu care va trebui să ne confruntăm în următorii ani. Nivelurile mai ridicate ale datoriilor după pandemie şi creşterea preţurilor la energie, care ne-au micşorat spaţiul fiscal pentru finanţarea transformării şi au dat… perspectiva de creştere foarte mică a economiei globale”, a adăugat Lindner.

El a continuat: ”Mi-a dat 2023 speranţă? … Aş spune astfel: A fost un apel la acţiune pentru că trebuie să rearanjam unele politici şi … probabil că suntem la începutul unei ere, a unor noi reforme structurale”.

Economia Germaniei – cea mai mare din Europa – s-a contractat cu 0,3% de la an la an în 2023, a anunţat luni Biroul Federal de Statistică.

Biroul a spus că economia germană a stagnat în trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă că ţara a evitat cu puţin o recesiune tehnică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Aug. 2026, 17:13
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 17:13 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!