Moldova, piesă importantă în securitatea energetică a Europei. Face parte din Coridorului Vertical

20 Ian. 2024, 09:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 09:01 // Actual //  bani.md

Un pas important în vederea activării unui coridor bidirecţional al fluxurilor de gaze naturale din Grecia în Ucraina şi vice-versa a fost făcut, vineri, de către operatorii de infrastructură de gaze naturale participanţi la iniţiativa Coridorului Vertical, prin semnarea Memorandumului de Înţelegere de către operatorii din Republica Moldova (Vestmoldtransgaz), Ucraina (GTSO) şi Slovacia (Eustream), potrivit unui comunicat de presă.

Memorandumul de Înţelegere care stabileşte un flux bidirecţional de gaze din Grecia către Ucraina a fost semnat în marja reuniunii ministeriale a Grupului la nivel înalt CESEC. Din partea SNTGN Transgaz SA, Memorandumul a fost semnat de către directorul general, Ion Sterian, iar pentru celelalte companii au semnat directorii generali respectivi.

Potrivit Transgaz, documentul validează cooperarea intensă dezvoltată de operatorii de sisteme de transport gaze şi GNL din Grecia (DESFA, Gastrade), Bulgaria (ICGB, Bulgartrangaz), România (Transgaz), Ungaria (FGSZ) şi Slovacia (Eustream), în urma reuniunii organizate la Bucureşti de către Transgaz în 11 ianuarie 2023.

„Acest coridor va aduce prestigiu României şi securitate energetică pentru ţările din estul Europei, Republica Moldova şi Ucraina, dar şi pentru centrul Europei. Transgaz este un susţinător constant şi puternic al Coridorului Vertical, acţionând permanent prin respectarea angajamentelor asumate şi prin dezvoltarea unui dialog constructiv şi a unei cooperării strânse. Transgaz are încredere în sinergia Operatorilor Tehnici de Sistem din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova şi Slovacia, în impactul semnificativ pe care aceştia îl pot aduce în creşterea şi consolidarea securităţii energetice a ţărilor respective, a regiunii şi a Uniunii Europene. O dezvoltare coordonată a sistemelor acestor ţări şi a capacităţilor de interconectare poate contribui la transformarea regiunii şi continentului din perspectiva securităţii aprovizionării cu gaze şi să permită României să devină un pol de dezvoltare economică a Europei”, a declarat Ion Sterian.

Activarea completă a Coridorului Vertical, prin modernizarea corespunzătoare a reţelelor din ţările menţionate, va permite transportul gazelor dinspre sud spre nord şi viceversa, prin intermediul sistemelor europene de transport de gaze naturale şi GNL, valorificând capacităţile sporite ale FSRU-urilor noi şi în curs de dezvoltare din zonă. Acest potenţial poate fi extins şi mai mult prin utilizarea infrastructurilor menţionate pentru gazele regenerabile şi hidrogen.

Operatorii care au semnat Memorandumul îşi exprimă angajamentul de a promova PCI şi alte proiecte necesare, împreună sau individual, pentru activarea Coridorului Vertical, subliniind în acelaşi timp intenţia de a se sprijini reciproc în vederea obţinerii de fonduri din surse europene şi din alte surse de finanţare pentru aceste proiecte. De asemenea, acestea convin să solicite, dacă este cazul, facilitarea şi îndrumarea Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte paşii următori, participanţii consideră că cea mai bună cale de urmat este coordonarea acestora, în conformitate cu soluţiile bazate pe piaţă şi cu legislaţia europeană. În acest context, ei convin să efectueze simultan, în iulie 2024, cu un an mai devreme decât calendarul prevăzut, un test de piaţă cu caracter angajant pentru alocarea de capacităţi la punctele lor de interconectare respective, în conformitate cu Regulamentul CAM (UE) al Comisiei Europene. Ulterior, pe baza interesului utilizatorilor, vor identifica şi dimensiona cele mai adecvate şi mai bine orientate proiecte de extindere a capacităţii necesare pentru a satisface cererea de-a lungul traseului coridorului vertical.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.