Moldova, piesă importantă în securitatea energetică a Europei. Face parte din Coridorului Vertical

20 Ian. 2024, 09:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 09:01 // Actual //  bani.md

Un pas important în vederea activării unui coridor bidirecţional al fluxurilor de gaze naturale din Grecia în Ucraina şi vice-versa a fost făcut, vineri, de către operatorii de infrastructură de gaze naturale participanţi la iniţiativa Coridorului Vertical, prin semnarea Memorandumului de Înţelegere de către operatorii din Republica Moldova (Vestmoldtransgaz), Ucraina (GTSO) şi Slovacia (Eustream), potrivit unui comunicat de presă.

Memorandumul de Înţelegere care stabileşte un flux bidirecţional de gaze din Grecia către Ucraina a fost semnat în marja reuniunii ministeriale a Grupului la nivel înalt CESEC. Din partea SNTGN Transgaz SA, Memorandumul a fost semnat de către directorul general, Ion Sterian, iar pentru celelalte companii au semnat directorii generali respectivi.

Potrivit Transgaz, documentul validează cooperarea intensă dezvoltată de operatorii de sisteme de transport gaze şi GNL din Grecia (DESFA, Gastrade), Bulgaria (ICGB, Bulgartrangaz), România (Transgaz), Ungaria (FGSZ) şi Slovacia (Eustream), în urma reuniunii organizate la Bucureşti de către Transgaz în 11 ianuarie 2023.

„Acest coridor va aduce prestigiu României şi securitate energetică pentru ţările din estul Europei, Republica Moldova şi Ucraina, dar şi pentru centrul Europei. Transgaz este un susţinător constant şi puternic al Coridorului Vertical, acţionând permanent prin respectarea angajamentelor asumate şi prin dezvoltarea unui dialog constructiv şi a unei cooperării strânse. Transgaz are încredere în sinergia Operatorilor Tehnici de Sistem din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova şi Slovacia, în impactul semnificativ pe care aceştia îl pot aduce în creşterea şi consolidarea securităţii energetice a ţărilor respective, a regiunii şi a Uniunii Europene. O dezvoltare coordonată a sistemelor acestor ţări şi a capacităţilor de interconectare poate contribui la transformarea regiunii şi continentului din perspectiva securităţii aprovizionării cu gaze şi să permită României să devină un pol de dezvoltare economică a Europei”, a declarat Ion Sterian.

Activarea completă a Coridorului Vertical, prin modernizarea corespunzătoare a reţelelor din ţările menţionate, va permite transportul gazelor dinspre sud spre nord şi viceversa, prin intermediul sistemelor europene de transport de gaze naturale şi GNL, valorificând capacităţile sporite ale FSRU-urilor noi şi în curs de dezvoltare din zonă. Acest potenţial poate fi extins şi mai mult prin utilizarea infrastructurilor menţionate pentru gazele regenerabile şi hidrogen.

Operatorii care au semnat Memorandumul îşi exprimă angajamentul de a promova PCI şi alte proiecte necesare, împreună sau individual, pentru activarea Coridorului Vertical, subliniind în acelaşi timp intenţia de a se sprijini reciproc în vederea obţinerii de fonduri din surse europene şi din alte surse de finanţare pentru aceste proiecte. De asemenea, acestea convin să solicite, dacă este cazul, facilitarea şi îndrumarea Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte paşii următori, participanţii consideră că cea mai bună cale de urmat este coordonarea acestora, în conformitate cu soluţiile bazate pe piaţă şi cu legislaţia europeană. În acest context, ei convin să efectueze simultan, în iulie 2024, cu un an mai devreme decât calendarul prevăzut, un test de piaţă cu caracter angajant pentru alocarea de capacităţi la punctele lor de interconectare respective, în conformitate cu Regulamentul CAM (UE) al Comisiei Europene. Ulterior, pe baza interesului utilizatorilor, vor identifica şi dimensiona cele mai adecvate şi mai bine orientate proiecte de extindere a capacităţii necesare pentru a satisface cererea de-a lungul traseului coridorului vertical.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Nov. 2026, 10:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce 4,78 miliarde de lei pentru drumuri în anul 2027, cu aproximativ 337 de milioane de lei mai mult decât în 2026. Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor, finanțarea infrastructurii rutiere va crește cu 7,6%, iar banii urmează să fie direcționați către întreținerea, reparația, modernizarea și reconstrucția drumurilor naționale.

Datele din proiectul de lege arată că pentru programul „Dezvoltarea drumurilor” sunt prevăzute 4,775 miliarde de lei, comparativ cu 4,439 miliarde de lei în bugetul precizat pentru 2026.

Din suma totală, Fondul rutier va beneficia de 2,675 miliarde de lei. Proiectul stabilește că defalcările anuale din accizele la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 60,38% din volumul total al acestora.

O componentă  a finanțării o reprezintă proiectele de infrastructură rutieră realizate cu sprijinul partenerilor externi. În bugetul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale sunt prevăzute 1,038 miliarde de lei pentru investiții capitale în dezvoltarea drumurilor.

Printre proiectele care urmează să beneficieze de finanțare se numără reconstrucția drumului R34 Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești, pentru care sunt rezervate 130 de milioane de lei, precum și construcția drumului de ocolire a orașului Cimișlia, cu o alocare de 110 milioane de lei.

Alte 190 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reconstrucția drumului M5, care traversează țara pe direcția frontiera cu Ucraina–Criva–Bălți–Chișinău–Tiraspol–frontiera cu Ucraina.

Pentru modernizarea sectorului al doilea al drumului de centură al municipiului Chișinău sunt planificate 40 de milioane de lei, iar pentru reconstrucția drumului M1, pe traseul frontiera cu România–Leușeni–Chișinău–Dubăsari–frontiera cu Ucraina, alte 50 de milioane de lei.

Proiectul „Conectivitate rurală în Moldova” beneficiază de o finanțare de 368,2 milioane de lei. Din această sumă, 70 de milioane de lei sunt destinate reconstrucției drumului de acces spre postul vamal Leușeni, iar 60 de milioane de lei construcției drumului de acces spre postul vamal Ungheni.

Tot în cadrul acestui proiect sunt prevăzute câte 100 de milioane de lei pentru reconstrucția coridoarelor rutiere 8 și 24, precum și 38,2 milioane de lei pentru coridorul 5.

În ceea ce privește întreținerea drumurilor, propunerile pentru Fondul rutier indică 1,536 miliarde de lei pentru lucrări de întreținere, inclusiv 517,3 milioane de lei pentru întreținerea curentă pe timp de vară și 402,2 milioane de lei pentru întreținerea drumurilor în perioada de iarnă.

Separat, sunt planificate 573,8 milioane de lei pentru reparațiile capitale ale drumurilor și podurilor, precum și 170 de milioane de lei pentru alte lucrări de reparație.

Bugetul pentru 2027 prevede, în ansamblu, cheltuieli de 112,26 miliarde de lei și venituri de 92,33 miliarde de lei, cu un deficit estimat la 19,93 miliarde de lei.