Moldova, piesă importantă în securitatea energetică a Europei. Face parte din Coridorului Vertical

20 Ian. 2024, 09:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 09:01 // Actual //  bani.md

Un pas important în vederea activării unui coridor bidirecţional al fluxurilor de gaze naturale din Grecia în Ucraina şi vice-versa a fost făcut, vineri, de către operatorii de infrastructură de gaze naturale participanţi la iniţiativa Coridorului Vertical, prin semnarea Memorandumului de Înţelegere de către operatorii din Republica Moldova (Vestmoldtransgaz), Ucraina (GTSO) şi Slovacia (Eustream), potrivit unui comunicat de presă.

Memorandumul de Înţelegere care stabileşte un flux bidirecţional de gaze din Grecia către Ucraina a fost semnat în marja reuniunii ministeriale a Grupului la nivel înalt CESEC. Din partea SNTGN Transgaz SA, Memorandumul a fost semnat de către directorul general, Ion Sterian, iar pentru celelalte companii au semnat directorii generali respectivi.

Potrivit Transgaz, documentul validează cooperarea intensă dezvoltată de operatorii de sisteme de transport gaze şi GNL din Grecia (DESFA, Gastrade), Bulgaria (ICGB, Bulgartrangaz), România (Transgaz), Ungaria (FGSZ) şi Slovacia (Eustream), în urma reuniunii organizate la Bucureşti de către Transgaz în 11 ianuarie 2023.

„Acest coridor va aduce prestigiu României şi securitate energetică pentru ţările din estul Europei, Republica Moldova şi Ucraina, dar şi pentru centrul Europei. Transgaz este un susţinător constant şi puternic al Coridorului Vertical, acţionând permanent prin respectarea angajamentelor asumate şi prin dezvoltarea unui dialog constructiv şi a unei cooperării strânse. Transgaz are încredere în sinergia Operatorilor Tehnici de Sistem din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova şi Slovacia, în impactul semnificativ pe care aceştia îl pot aduce în creşterea şi consolidarea securităţii energetice a ţărilor respective, a regiunii şi a Uniunii Europene. O dezvoltare coordonată a sistemelor acestor ţări şi a capacităţilor de interconectare poate contribui la transformarea regiunii şi continentului din perspectiva securităţii aprovizionării cu gaze şi să permită României să devină un pol de dezvoltare economică a Europei”, a declarat Ion Sterian.

Activarea completă a Coridorului Vertical, prin modernizarea corespunzătoare a reţelelor din ţările menţionate, va permite transportul gazelor dinspre sud spre nord şi viceversa, prin intermediul sistemelor europene de transport de gaze naturale şi GNL, valorificând capacităţile sporite ale FSRU-urilor noi şi în curs de dezvoltare din zonă. Acest potenţial poate fi extins şi mai mult prin utilizarea infrastructurilor menţionate pentru gazele regenerabile şi hidrogen.

Operatorii care au semnat Memorandumul îşi exprimă angajamentul de a promova PCI şi alte proiecte necesare, împreună sau individual, pentru activarea Coridorului Vertical, subliniind în acelaşi timp intenţia de a se sprijini reciproc în vederea obţinerii de fonduri din surse europene şi din alte surse de finanţare pentru aceste proiecte. De asemenea, acestea convin să solicite, dacă este cazul, facilitarea şi îndrumarea Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte paşii următori, participanţii consideră că cea mai bună cale de urmat este coordonarea acestora, în conformitate cu soluţiile bazate pe piaţă şi cu legislaţia europeană. În acest context, ei convin să efectueze simultan, în iulie 2024, cu un an mai devreme decât calendarul prevăzut, un test de piaţă cu caracter angajant pentru alocarea de capacităţi la punctele lor de interconectare respective, în conformitate cu Regulamentul CAM (UE) al Comisiei Europene. Ulterior, pe baza interesului utilizatorilor, vor identifica şi dimensiona cele mai adecvate şi mai bine orientate proiecte de extindere a capacităţii necesare pentru a satisface cererea de-a lungul traseului coridorului vertical.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 09:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 09:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.