Coridorul vertical – călătoria lungă a GNL-ului din Marea Egee până la poarta Rusiei, prin Ucraina și Moldova

Pe un traseu de peste 1.000 de kilometri, „GNL-ul grecesc”, adică cel sosit în Grecia din SUA, Qatar și alte țări producătoare, va pleca de la țărmul Mării Egee și va ajunge prin conducta IGB și interconexiunile sale, în Ucraina, cu scopul de a „sparge” dominația rusă, scrie Energy Mag, potrivit Rador Radio România.

O conductă mică greco-bulgară, intrată în funcțiune în 2022, cu o lungime de 182 km, a devenit prima verigă dintr-un lung lanț energetic care încearcă să prindă formă în sud-estul Europei, bineînțeles cu susținerea SUA.

A doua verigă o reprezintă tronsonul Bulgaria-România, urmând ca vineri, Ucraina și Moldova să intre definitiv în joc, cu scopul de a închide cea de-a treia verigă, astfel încât gazele naturale de origine occidentală să ajungă la un moment și în proximitatea Rusiei.

Cât de aproape de implementare este acest plan? Oricum, nu chiar atât de departe pe cât s-ar putea crede.

Rolul FSRU Alexandroupoli este esențial pentru acest proiect. Prima navă încărcată cu GNL va sosi sâmbătă, iar în primele zece zile din luna martie va începe operarea comercială a stației plutitoare de stocare și regazificare (FSRU). Cu o capacitate anuală de 5,5 miliarde de metri cubi, stația își propune să contribuie la independența energetică a Europei de Sud-Est față de Moscova.

Asupra acestei probleme se va concentra reuniunea miniștrilor energiei din Europa Centrală și de Sud-Est (Central and South Eastern Europe Energy Connectivity), care a început astăzi la Atena și se va încheia mâine cu semnarea de către operatorul elen de gaze DESFA a unui Memorandum de înțelegere pentru adăugarea Ucrainei și Moldovei la Coridorul Vertical.

Bazele pentru Coridorul Vertical au fost puse odată cu conducta IGB în urmă cu peste un deceniu. Au urmat numeroase discuții între țările din regiune, iar în septembrie, la Salonic, a avut loc o importantă întâlnire de lucru la inițiativa operatorilor sistemelor de gaze naturale din Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia. Au participat companiile Gastrade, ICGB, Bulgartransgaz, Transgaz, FGSZ și EUSTRAM. La acea întâlnire, reprezentanții companiilor au prezentat rezultatele testelor de piață neangajante pe care le-au efectuat. Cam în aceeași perioadă, Comisia Europeană a creat inițiativa Central and South Eastern Europe Εnergy Connectvity (CESEC). Acest proiect arată interesul crescut al Comisiei, precum și al SUA, față de interconexiunile pentru transportul gazelor naturale din regiunea Europei de Sud-Est.

În stadiul actual, totul se realizează doar prin conducta greco-bulgară. Exploatarea comercială a IGB-ului a început cu gazele naturale din Azerbaidjan, care „intră” în sistem pe la punctul de intersectare a IGB cu conducta TAP, la Komotini. Din acest an însă IGB va primi și GNL din SUA, Qatar și din alte surse prin terminalul de la Alexandroupoli.

În plus, pe axa Salonic-Skopje a fost lansată o altă conductă, pentru a transporta gaze către Macedonia de Nord și de acolo și mai la nord, spre Serbia și Kosovo.

Cum va ajunge însă tot acest GNL atât de departe pe teritoriul ucrainean? De ceva vreme a fost pusă în discuție ideea exploatării unei conducte dezafectate, Trans Balkan Pipeline, care alimenta odinioară și Grecia, dar care a încetat să mai funcționeze în 2020, când a fost înlocuită de Turkish Stream.

Întrebarea este dacă această infrastructură dezafectată, care începe în Ucraina, traversează Moldova și România pentru a ajunge în Bulgaria, unde se împarte în două secțiuni, una spre Grecia și alta către Turcia, este capabilă să joace un nou rol. Iar în cazul în care se va folosi cu curs invers, așa cum a propus operatorul ucrainean de gaze naturale (GTSOU) în noiembrie, întrebarea este dacă va reuși această infrastructura abandonată, în combinație cu conducta greco-bulgară IGB și ramificațiile sale, să trimită combustibil în Europa Centrală și de Est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gnl #gaz #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile pregătesc lichidarea mai multor întreprinderi de stat inactive sau aflate de ani buni în insolvabilitate, în cadrul unui proces amplu de restructurare și eficientizare a sectorului public, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari.

Potrivit lui Cojuhari, procedura de triere a întreprinderilor de stat a fost finalizată încă în decembrie 2023, iar companiile au fost împărțite în cinci categorii, una dintre acestea incluzând întreprinderile ce urmează să fie lichidate.

„Din aceste întreprinderi fac parte întreprinderile care sunt de mai mult de 10 ani în insolvabilitate, sunt întreprinderi inactive. Unele dintre ele nu au nici active la bilanț, nu au datorii și nu au activitate de mai mulți ani. Aceste întreprinderi trebuie să fie lichidate”, a declarat șeful APP.

Oficialul a precizat că instituția lucrează deja la mai multe proiecte de hotărâri de Guvern care prevăd fuziunea sau lichidarea unor întreprinderi de stat. Documentele sunt deja publicate pe platforma Particip și pe site-ul APP.

„Noi avem doar în insolvabilitate circa 60 de întreprinderi, la fel sunt și circa 20 de întreprinderi inactive. Ele există, dar din anii 2015, 2018 sau 2020 sunt inactive”, a spus Cojuhari.

Directorul APP susține că viziunea Guvernului este ca statul să păstreze în proprietate doar întreprinderile considerate strategice, în timp ce companiile mici și nefuncționale generează doar costuri suplimentare pentru administrare.

„Noi nu trebuie să avem astfel de întreprinderi. Viziunea Guvernului este de a avea în proprietate doar întreprinderi strategice și considerăm că nu trebuie să avem întreprinderi foarte mici, deoarece acestea sunt doar costuri suplimentare pentru administrare”, a afirmat acesta.

Întrebat despre costurile lichidării, Cojuhari a subliniat că statul nu intenționează să achite datoriile istorice ale companiilor din bugetul public.

„Noi nu vorbim de achitarea acestor datorii din bugetul de stat. Astfel de discuții nu există”, a declarat directorul APP.

Potrivit lui, întreprinderile care mai dețin active, precum terenuri sau clădiri, vor trece prin proceduri legale de valorificare. În cazul companiilor aflate în insolvabilitate, bunurile vor fi incluse în masa debitoare și gestionate conform procedurilor judiciare.

Roman Cojuhari a mai spus că procesul de lichidare va dura diferit de la un caz la altul, în special pentru întreprinderile aflate în procedură de insolvabilitate, unde deciziile depind de instanțele de judecată și administratorii autorizați.

Totuși, APP și-a stabilit obiective concrete până la sfârșitul anului 2026. „Noi trebuie să lichidăm 10 întreprinderi de stat și trebuie să reorganizăm 15”, a declarat șeful instituției.

Conform datelor din aprilie 2026, statul deține participații în 225 de companii din Republica Moldova iar 161 dintre aceste companii au forma clasică de organizare de întreprinderi de stat.