Low-cost-ul Wizz Air, care a aterizat la Chișinău, a transportat 60 milioane de pasageri în 2023

Compania aeriană Wizz Air a anunțat că a încheiat anul 2023 cu peste 60 de milioane de pasageri transportați, în creștere cu 32% față de anul 2022. Anul trecut, Wizz Air a lansat aproximativ o sută de rute noi, a luat în primire 32 de aeronave noi Airbus A321neo și a zburat în total pe o distanță de 263 de milioane de kilometri.

În 2023, Wizz Air a finalizat 99,31% dintre zborurile sale programate, ceea ce reprezintă al treilea cel mai bun rezultat dintre toate companiile aeriene europene și cu mult peste media industriei. De asemenea, s-a clasat în top trei companii aeriene din Europa în funcție de ponderea zborurilor operate la timp.

Media emisiilor de carbon pentru 2023 a fost de doar 51,5 grame per pasager/kilometru, cu 6,8% mai puțin decât în 2022. Acest rezultat al celei mai scăzute intensități medii anuale a emisiilor de carbon sprijină poziția de lider a companiei aeriene printre concurenți în ceea ce privește reducerea intensității de CO₂ – anunță Wizz Air.

Compania aeriană low-cost Wizz Air și-a reluat zborurile din Republica Moldova, începând cu luna 14 decembrie 2023, prin introducerea a trei destinații din Europa. Este vorba de Roma, Milano și Londra.

Wizz Air s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, iar baza operațională a Wizz Air de la Chișinău a fost închisă începând din 1 decembrie 2022 pentru o perioadă nedeterminată.

Wizz Air a fost înființată în 2003 și este cunoscută pentru serviciile sale de zboruri la prețuri accesibile. Compania operează pe numeroase rute în întreaga Europă și este un jucător important pe piața zborurilor low-cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#padageri #wizz air #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul pregătește repartizarea a opt apartamente din Chișinău veteranilor războiului de pe Nistru, după ce Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că nu a executat hotărârile judecătorești prin care aceștia trebuiau asigurați cu spațiu locativ. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de hotărâre care stabilește criteriile de acordare a locuințelor și ordinea de prioritate a beneficiarilor.

Potrivit notei de fundamentare, cele opt apartamente se află într-un bloc de pe strada Alba Iulia 91/3 din Capitală și au fost transmise, în luna iunie 2026, din gestiunea Ministerului Muncii și Protecției Sociale în cea a Agenției Proprietății Publice.

Locuințele au rămas nerepartizate persoanelor pentru care fuseseră destinate inițial, respectiv participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Centrala Nucleară Cernobîl și colaboratorilor subdiviziunilor de risc deosebit care nu au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Acum, apartamentele urmează să fie repartizate veteranilor care au participat la luptele pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Republicii Moldova și în privința cărora există hotărâri judecătorești irevocabile, a căror neexecutare a determinat condamnarea statului la CEDO.

Conform proiectului, prioritate vor avea veteranii care nu dețin nicio locuință în proprietate, nici individual și nici împreună cu membrii familiei. În cazul în care mai mulți solicitanți îndeplinesc această condiție, va fi luată în considerare vechimea hotărârilor judecătorești executorii, iar ulterior data pronunțării hotărârii CEDO.

Suprafața apartamentului repartizat va fi stabilită în funcție de numărul membrilor familiei, fiind prevăzut un minimum de 9 metri pătrați de suprafață locativă pentru fiecare persoană. Beneficiarii nu vor avea dreptul să-și aleagă singuri apartamentul, acesta urmând să fie stabilit de o comisie specială.

Totodată, proiectul prevede că apartamentele vor fi transmise gratuit, însă veteranii vor trebui să suporte cheltuielile de evaluare, de transmitere a dreptului de proprietate și de întreținere a locuințelor.

Comisia responsabilă de repartizare va fi instituită de Ministerul Justiției și va include reprezentanți ai mai multor instituții de stat, precum și observatori din partea organizațiilor veteranilor și a Centrului Național Anticorupție. Deciziile de repartizare vor putea fi contestate în termen de 30 de zile.

Ministerul Justiției precizează că lipsa unui mecanism clar de repartizare a acestor locuințe a împiedicat până acum executarea efectivă a hotărârilor judecătorești. Autoritățile susțin că aprobarea regulamentului va permite soluționarea situațiilor individuale și evitarea unor noi tergiversări.

Potrivit notei de fundamentare, implementarea proiectului nu va necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat. Hotărârea ar urma să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, după aprobarea de către Guvern.