Low-cost-ul Wizz Air, care a aterizat la Chișinău, a transportat 60 milioane de pasageri în 2023

20 Ian. 2024, 08:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2024, 08:53 // Actual //  bani.md

Compania aeriană Wizz Air a anunțat că a încheiat anul 2023 cu peste 60 de milioane de pasageri transportați, în creștere cu 32% față de anul 2022. Anul trecut, Wizz Air a lansat aproximativ o sută de rute noi, a luat în primire 32 de aeronave noi Airbus A321neo și a zburat în total pe o distanță de 263 de milioane de kilometri.

În 2023, Wizz Air a finalizat 99,31% dintre zborurile sale programate, ceea ce reprezintă al treilea cel mai bun rezultat dintre toate companiile aeriene europene și cu mult peste media industriei. De asemenea, s-a clasat în top trei companii aeriene din Europa în funcție de ponderea zborurilor operate la timp.

Media emisiilor de carbon pentru 2023 a fost de doar 51,5 grame per pasager/kilometru, cu 6,8% mai puțin decât în 2022. Acest rezultat al celei mai scăzute intensități medii anuale a emisiilor de carbon sprijină poziția de lider a companiei aeriene printre concurenți în ceea ce privește reducerea intensității de CO2 – anunță Wizz Air.

Compania aeriană low-cost Wizz Air  și-a reluat zborurile din Republica Moldova, începând cu luna 14 decembrie 2023, prin introducerea a trei destinații din Europa. Este vorba de Roma, Milano și Londra.

Wizz Air s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, iar baza operațională  a Wizz Air de la Chișinău a fost închisă începând din 1 decembrie 2022 pentru o perioadă nedeterminată.

Wizz Air a fost înființată în 2003 și este cunoscută pentru serviciile sale de zboruri la prețuri accesibile. Compania operează pe numeroase rute în întreaga Europă și este un jucător important pe piața zborurilor low-cost.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.