Putin a săpat groapa economiei Rusiei: Prăbușire colosală de 170 de miliarde de dolari din pricina unui om

Războiul lui Putin din Ucraina, care a depășit 700 de zile, vine cu șocuri pentru Europa, dar și pentru Moscova. Astfel, președintele rus ”a săpat” groapa economiei țării sale, s-a înregistrat un colaps total în anul 2023 în privința exporturilor Rusiei. Ele s-au prăbușit cu numai puțin de 170 de miliarde de dolari din pricina liderului de la Kremlin.

Dacă până acum, prețurile ridicate ale petrolului au ajutat economia rusă să evite colapsul, acum acestea sunt în scădere. Potrivit ministerului rus de Finanțe, în 2023 prețul mediu al principalului brand rusesc de petrol, Urals, a fost cu 17% mai mic decât în anul precedent: 63 de dolari pe baril față de 76,1 dolari în 2022, potrivit Breaking Latest.
Venituri din vânzările de petrol și gaze primite de bugetul federal rus a scăzut cu aproximativ 24%, până la 99,4 miliarde de dolari. Acest lucru provoacă o prăbușire a volumului general al tuturor exporturilor rusești.

Anul trecut, exporturile rusești (date de la Rosstat și Banca Centrală compilate de Moscow Times) au ajuns doar la 422,7 miliarde de dolari, cu 169,4 miliarde de dolari (aproape 30%) mai puțin decât în 2022 (când erau 592,1 miliarde de dolari): aceasta este evaluarea preliminară oferită de Banca Centrală Rusă. Suntem la ultimele minime istorice pentru Rusia, cifre catastrofale.

Importurile au crescut în schimb cu 27,9 miliarde de dolari (10%) și au revenit la nivelul de dinainte de război – 304,4 miliarde de dolari, ca în 2021. Acest lucru determină prăbușirea balanței de cont curent a balanței de plăți, de aproape 5 ori, de la 238 miliarde de dolari în 2022 la 50,2 miliarde de dolari. O catastrofă, trebuie spus clar.

Să ne uităm numai la petrol. Numai în decembrie 2023, veniturile din vânzarea petrolului rusesc au fost la cel mai mic nivel din ultimele șase luni, 14,4 miliarde de dolari (sursă IEA). Și să spunem că Rusia a crescut livrările în străinătate cu 500 de mii de barili pe zi, la 7,8 milioane, cel mai mare nivel din martie.

În esență, Rusia livrează în special prin India și China, mult mai mult din petrolul său, dar primește mult mai puțini bani din el. Nu, Rusia nu câștigă războiul.

Exporturile de gaze rusești, după cum știm, s-au prăbușit și mai rău decât petrolul rusesc. Exporturile de cărbune, scrie Banca Centrală referitor la companiile carbonifere, pierderi record de acest nivel.

Pierderi tangibile sunt suferite de cea mai mare regiune carboniferă a țării, Kuzbass, unde scăderea exporturilor, care a continuat timp de două trimestre consecutiv, a condus deja la o reducere a producției în perioada august-octombrie cu o medie de 5% pe lună.
Planurile de export de cărbune nu au fost realizate din cauza lipsei capacității de transport.”Pe scurt, scăderea este de minus 13% la metale, minus 23% la mașini și echipamente, minus 37% la produsele chimice. Exporturile majore de materii prime și produse minerale (care includ, dar nu se limitează la, petrol și gaze) scad cu 35%”.
Morala războiului Rusiei împotriva Ucrainei este că veniturile din toate exporturile rusești se prăbușesc, cu excepția alimentelor, care au adus Moscovei venituri de 36 de miliarde de dolari în perioada ianuarie-octombrie, cu 9,1% mai mult decât anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a făcut progrese vizibile în modernizarea sistemului de educație și formare profesională, arată Raportul de Progres al Comisiei Europene 2025, însă țara continuă să se confrunte cu probleme structurale legate de subfinanțare, inegalități în accesul la educație și lipsa legăturii între școală și piața muncii.

Guvernul a continuat implementarea reformelor începute în anii precedenți, concentrându-se pe incluziune, echitate, calitate și reziliență, precum și pe mobilizarea resurselor interne și externe pentru consolidarea sistemului educațional.

Cheltuielile publice pentru educație au reprezentat în 2024 circa 5,4% din PIB, peste media Uniunii Europene (4,6%), însă capacitatea de implementare a reformelor rămâne limitată.

Ministerul Educației și Cercetării a continuat optimizarea rețelei școlare, pentru a combate subperformanța școlilor rurale mici și distribuția ineficientă a resurselor. În 2024–2025, a fost extins proiectul „Școlilor Model”, care include 35 de instituții-pilot modernizate cu laboratoare STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte, Matematică), biblioteci, săli sportive, cabinete medicale, blocuri sanitare și echipamente digitale.

Peste 100 de autobuze școlare au fost achiziționate pentru a asigura transportul elevilor din zonele rurale, iar Guvernul dezvoltă un sistem informatic de gestionare a flotei de autobuze. A fost introdus și un mecanism pilot de stimulente financiare, care încurajează transferul voluntar al elevilor către școli cu performanțe mai bune.

Reformele axate pe formarea continuă a profesorilor și directorilor de școli, coordonate de Institutul Național de Leadership Educațional, au fost accelerate. În 2024–2025 au fost lansate programe de integrare pentru cadrele noi, mentorat pentru profesorii activi, precum și cursuri de recalificare și suport pedagogic.

Totodată, revizuirea curriculei școlare pentru toate disciplinele obligatorii a avansat în 2025 și urmează să fie finalizată în 2026. Moldova participă la evaluarea internațională PISA 2025, dar nu a luat parte la sondajul TALIS 2024 privind formarea cadrelor didactice.

Guvernul a lansat inițiative pentru dezvoltarea competențelor digitale, mai ales în domeniul științelor și tehnologiilor. În 2024 a fost elaborat un program de formare digitală pentru profesori, bazat pe standardul european DigCompEdu, iar o rețea de 70 de formatori naționali va instrui cadrele didactice începând din aprilie 2025.

Totodată, a fost adoptat Programul Național pentru Dezvoltarea Educației Incluzive 2024–2027, dar copiii cu nevoi educaționale speciale și cei din minorități etnice continuă să se confrunte cu bariere majore de acces la educație.

Integrarea copiilor romi și a copiilor refugiați ucraineni rămâne o provocare, deși Ministerul Educației a eliminat obstacolele administrative pentru înscriere și, cu sprijinul organizațiilor internaționale, a elaborat o foaie de parcurs pentru integrarea copiilor refugiați până în 2026.

Abordarea sensibilă la gen a fost integrată în politicile educaționale, inclusiv în Programul de implementare a Strategiei Educației 2030, însă violența, hărțuirea și bullyingul rămân probleme grave. În 2025 au fost lansate mecanisme pilot pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale în universități, iar procesul de revizuire a manualelor urmărește eliminarea stereotipurilor de gen.

Rețeaua instituțiilor de învățământ profesional-tehnic (VET) a fost reorganizată, numărul acestora scăzând de la 88 la 81 în anul de studii 2024–2025. Moldova continuă implementarea sistemului de formare duală, care combină teoria cu practica în întreprinderi, dar colaborarea dintre mediul privat și instituțiile de VET este limitată, iar absolvenții nu dobândesc competențele cerute de piața muncii.

Comisia notează și lipsa curriculei sensibile la gen, precum și întârzierea alinierei standardelor de calificare la cerințele pieței. Moldova implementează Cadrul Național al Calificărilor (2023–2027), pregătindu-se pentru referențierea acestuia la Cadrul European al Calificărilor (EQF).

În învățământul superior, Moldova continuă participarea activă în Procesul Bologna, dar are încă de realizat recunoașterea automată a diplomelor și asigurarea calității externe. Trei universități moldovenești participă deja ca parteneri asociați în alianțele universitare europene.

După lansarea Strategiei Naționale pentru Tineret 2030, Guvernul a aprobat Programul de dezvoltare a centrelor de tineret 2030, cu un buget anual de 4,5 milioane lei (0,23 milioane euro) pentru extinderea și modernizarea rețelei naționale.

În domeniul sportului, a fost aprobat un nou regulament intern pentru alocarea transparentă a fondurilor către federațiile sportive, iar Hotărârea Guvernului nr. 241/2025 a modificat mecanismul de finanțare a sportului de performanță, pentru o planificare bazată pe rezultate.

În cultură, Ministerul Culturii a început elaborarea Strategiei Naționale pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035, cu asistență UNESCO și finanțare europeană. Strategia prevede consolidarea sectoarelor culturale și creative, promovarea diversității culturale și o mai bună gestionare a patrimoniului național. Documentul urmează să fie aprobat până la sfârșitul anului 2025.