Apocalipsa gazieră s-a ruinat! Prețul metanului în Europa s-a prăbușit de 13 ori față de estimările Gazprom

Gazul în Europa la începutul acestei săptămâni se tranzacționa la 300 de dolari la 1000 de metri cubi (26–27 euro/MWh). Prețul s-a redus cu peste 16% de la începutul anului. Uniunea Europeană, care trece prin cea de-a doua iarnă aproape fără achizițiile de metan de la Gazprom, încheie a doua lună consecutiv cu volume record de gaze în depozit. În prezent, locuitorii din aproape jumătate din regiunile Rusiei sunt forțați să înghețe și să aștepte ca operatorii să repare sistemele de încălzire și să reia livrarea agentului termic. Rețeaua a cedat din cauza stării deplorabile în care se află.

La o săptămână după mijlocul sezonului de încălzire, depozitele europene sunt pline cu 74,4%, potrivit Gas Infrastructure Europe.

Gazul costă acum de 18 ori mai ieftin față de cât a promis vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, europenilor în urmă cu un an și de 13 ori mai ieftin decât au prezis analiștii Gazprom. În august 2022, când prețul gazului a crescut până la 3.600 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, Gazprom a amenințat Europa că gazul va ajunge la la 4.000 de dolari, iar Medvedev la 5.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #prognoza #Europa #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe