Cetățenia moldovenească, mai greu de obținut. Schimbările anunțate

Obținerea cetățeniei moldovenești va dura mai mult timp, potrivit unui proiect de lege votat de Executiv la ședința de astăzi. De la începutul invaziei trupelor rusești în Ucraina, a crescut numărul persoanelor care solicită cetățenie moldovenească.

Cetățenia moldovenească va fi acordată după condiții mai riguroase. În plus, procedura ar putea dura până la șase luni, comparativ cu 20 de zile cât este în prezent. Un proiect de lege în acest sens a fost publicat pentru consultare publică.

Potrivit notei informative, după invazia rusească în Ucraina, numărul persoanelor care doresc să obțină cetățenia Moldovei a crescut.

„Termenul de pentru determinarea cetățeniei până la 6 luni în loc de 20 de zile, iar pentru recunoașterea, care are loc timp de o zi, termenul va fi extins până la 6 luni. În contextul creșterii numărului solicitări după februarie 2022 cu 40%”, a declarat Mircea Eșanu șeful de ASP.

Potrivit lui Eșanu, dacă în perioada anilor 2020 – 2021 au fost 11 mii de cereri de obținere a cetățeniei, atunci în 2022-2023 au fost 19 mii de cereri. „Perioada extinsă ne va permite să verificam minuțios toate dosarele. Aceste termene, de șase luni, au fost valabile pe perioada stării excepționale, ceea ce ne-a ajutat să prevenim 30 de cazuri de fraudare a obținerii cetățeniei. Nu există un precedent în Europa unde cetățenia să ofere în 20 de zile”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#obtinere #cetățenie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie

Bani.md

Toate știrile

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Inegalitatea din farfurie! Săracii mănâncă mai multă pâine, cei bogați mai multă carne