Cetățenia moldovenească, mai greu de obținut. Schimbările anunțate

Obținerea cetățeniei moldovenești va dura mai mult timp, potrivit unui proiect de lege votat de Executiv la ședința de astăzi. De la începutul invaziei trupelor rusești în Ucraina, a crescut numărul persoanelor care solicită cetățenie moldovenească.

Cetățenia moldovenească va fi acordată după condiții mai riguroase. În plus, procedura ar putea dura până la șase luni, comparativ cu 20 de zile cât este în prezent. Un proiect de lege în acest sens a fost publicat pentru consultare publică.

Potrivit notei informative, după invazia rusească în Ucraina, numărul persoanelor care doresc să obțină cetățenia Moldovei a crescut.

„Termenul de pentru determinarea cetățeniei până la 6 luni în loc de 20 de zile, iar pentru recunoașterea, care are loc timp de o zi, termenul va fi extins până la 6 luni. În contextul creșterii numărului solicitări după februarie 2022 cu 40%”, a declarat Mircea Eșanu șeful de ASP.

Potrivit lui Eșanu, dacă în perioada anilor 2020 – 2021 au fost 11 mii de cereri de obținere a cetățeniei, atunci în 2022-2023 au fost 19 mii de cereri. „Perioada extinsă ne va permite să verificam minuțios toate dosarele. Aceste termene, de șase luni, au fost valabile pe perioada stării excepționale, ceea ce ne-a ajutat să prevenim 30 de cazuri de fraudare a obținerii cetățeniei. Nu există un precedent în Europa unde cetățenia să ofere în 20 de zile”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#obtinere #cetățenie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.