Moment important pentru Aeroportul Chișinău: Se reconstruiește terminalul vechi pentru majorarea fluxului de pasageri

Aeroportul Internațional Chișinău pregătește terenul pentru o amplă reconstrucție a clădirii terminalului vechi, cu scopul de a extinde infrastructura aerogării și de a gestiona un flux sporit de pasageri în anul 2024, conform anunțului făcut de administrația instituției.

Obiectivul principal al proiectului este creșterea capacității de deservire a pasagerilor la un nivel de 1100 de persoane pe oră, comparativ cu 800 în prezent. De asemenea, se urmărește optimizarea costurilor pentru companiile low-cost prin facilitarea accesului pasagerilor către aeronave fără a fi necesară folosirea unui mijloc de transport suplimentar.

Anul trecut, Aeroportul Chișinău a înregistrat un trafic de pasageri de 2,8 milioane, iar pentru 2024 se estimează o creștere semnificativă, depășind pragul de 3 milioane de pasageri.

În cursul anului 2023, 19 companii aeriene au operat zboruri charter și regulate către 40 de destinații globale de pe Aeroportul Internațional Chișinău. Printre acestea s-au numărat și 7 companii aeriene noi, cum ar fi Air Montenegro, AZAL, Israir Airlines, El Al, Arkia, Aegean Airlines și Wizz Air. Pentru 2024, sunt planificate încă 4 noi adiții la portofoliul de companii aeriene: Eurowings, Georgian Wings, Air Baltic și Lufthansa. Aceste extinderi evidențiază interesul crescut pentru Aeroportul Chișinău și consolidarea poziției sale pe harta conexiunilor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.