Premieră pentru mașina electrică a lui Elon Musk! Tesla Y, cea mai vândută mașină din lume în 2023

Tesla Model Y a fost cea mai vândută mașină din lume în 2023, depășind Toyota Rav4 datorită prețurilor reduse, potrivit datelor preliminare publicate joi de firma Jato Dynamics, transmite Le Figaro.

Vânzările Tesla Model Y au crescut cu 64% într-un an, ajungând la 1,23 milioane de unități, a anunțat Tesla miercuri seară. Micul SUV al lui Tesla depășește Toyota Rav4 (1,07 milioane) și Toyota Corolla (1,01 milioane), cele două modele ale gigantului auto japonez care au dominat clasamentul în ultimii ani.

Tesla Y a preluat în special conducerea pe piețele chineze și europene, unde oferta și vânzările de mașini electrice au explodat. Această încoronare marchează revoluția care are loc pe piața auto: este prima dată când o mașină electrică se plasează în topul vânzărilor globale de mașini noi pentru toate motoarele combinate. În Europa, SUV-ul Tesla a depășit mașinile entry-level precum Dacia Sandero și Peugeot 208.

„Pur și simplu remarcabil”

În Statele Unite, modelul ocupă locul 5 după trei pick-up-uri și Toyota Rav4. „Această creștere a vânzărilor este fără precedent”, a declarat analistul Felipe Munoz de la Jato Dynamics. „Ceea ce Tesla a realizat cu Modelul Y într-un timp atât de scurt este pur și simplu remarcabil.” Lansat în 2020, Y este asamblat în trei fabrici gigantice din California, China și din 2022 la Berlin. Modelul reprezintă acum două treimi din vânzările producătorului american, cu mult înaintea sedanului Model 3.

Modelul se află în fruntea războiului prețurilor lansat de producătorul american la mașinile electrice: prețul său mediu a fost cu 18%, respectiv cu 23% mai mic decât prețul mediu al unei mașini electrice în Statele Unite și Germania în noiembrie 2023, potrivit datelor Jato. „Reducerile anunțate în cursul anului, adăugate la reputația Tesla ca producător de vehicule electrice fiabile și competitive, au contribuit la consolidarea cererii deja semnificative”, a subliniat Felipe Munoz.

Tesla a fost depășită de producătorul chinez de mașini electrice în ultimul trimestru al anului 2023 în ceea ce privește numărul de mașini vândute (526.409 vehicule electrice livrate între octombrie și decembrie și 1,57 milioane în 2023). Jato Dynamics și-a făcut clasamentul pe baza cifrelor de vânzări de pe principalele piețe de automobile din întreaga lume în 2023, din America de Nord până în China, Europa și America Latină. Cifrele finale urmează să fie publicate în al doilea trimestru al anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#musc #vinzari #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.