Gazul s-ar putea ieftini cu 3,65 de lei. Moldovagaz a depus o solicitare la ANRE

Tariful mediu la gaz s-ar putea reduce cu 3,65 de lei, la 14,41 de lei metrul cub cu TVA inclus sau cu 12,5% față de tariful actual, potrivit informațiilor Moldovagaz.

Principalele motive care au determinat revizuirea tarifelor includ scăderea semnificativă a prețurilor de achiziție pentru gazele naturale pe piața spot din Olanda și o reducere pronunțată a componentei de corectare a venitului reglementat (devierile tarifare) pentru anul 2023.

Moldovagaz sugerează că, în cazul în care noul tarif este implementat începând cu 1 ianuarie 2024, tariful la punctele de ieșire din rețelele de transport gaze ar trebui să fie stabilit la 10 800 de lei pentru o mie de metri cubi, reprezentând o reducere de 20,1% față de tariful actual. La punctele de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor de presiune înaltă, tariful propus este de 10 933 de lei pentru o mie de metri cubi, reflectând o scădere de 20%; la presiune medie, este de 12.084 de lei pentru o mie de metri cubi, o reducere de 16%, iar în cazul rețelelor de presiune joasă, care deservesc toți consumatorii casnici și o parte a consumatorilor non-casnici, este de 16 062 de lei pentru o mie de metri cubi, cu o scădere de 4%. Este important de menționat că reducerea moderată a tarifului pentru consumatorii conectați la rețelele de presiune joasă se datorează modificării structurii consumului la diferite niveluri de presiune, creșterii lungimii rețelelor de presiune joasă și aprobării noilor tarife pentru distribuția gazelor naturale la 8 iulie 2023.

Având în vedere că ANRE are la dispoziție 90 de zile pentru a revizui și aproba noi tarife, perioadă în care se acumulează devieri tarifare ce urmează să fie compensate consumatorilor, „Moldovagaz” a elaborat mai multe scenarii de aplicare a tarifelor, în funcție de data intrării acestora în vigoare. În cazul în care tarifele vor fi aplicate începând cu 1 martie 2024, tariful la punctele de ieșire din rețelele de distribuție a gazelor de presiune înaltă va fi de 9 927 de lei pentru o mie de metri cubi, reflectând o scădere de 27,4%; la presiune medie, va fi de 11.003 lei pentru o mie de metri cubi, o reducere de 23,5%, iar în rețelele de presiune joasă, va fi de 14 671 de lei pentru o mie de metri cubi, o scădere de 12,3%.

În cazul în care decizia autorității de reglementare stabilește ca tarifele să intre în vigoare la 1 aprilie 2024, prețul la presiune înaltă va fi de 9 121 lei pentru o mie de metri cubi (-33,3%), la presiune medie – 10 171 lei la mie de metri cubi (-29,3%), la presiune joasă – 13 720 lei pentru o mie de metri cubi (-18%).

Al treilea scenariu presupune aplicarea tarifelor noi începând cu 1 mai 2024. În acest caz, conform calculelor, în rețelele de presiune înaltă acestea ar trebui să fie de 8.512 lei pentru o mie de metri cubi (-37,7%), la presiune medie – 9 547 lei pentru o mie de metri cubi (-33,6%), iar la presiune joasă – 13 025 lei pentru o mie de metri cubi (-22,1%). Este important de menționat că scenariile respective iau în considerare componenta de corectare a venitului reglementat al furnizorului pentru perioadele ianuarie-februarie, ianuarie-martie și, respectiv, ianuarie-aprilie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #Moldovagaz #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina